Scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii: “Descentralizarea va da o lovitură mortală capacităţii de ocrotire a patrimoniului cultural naţional”

0
66
"Descentralizarea va da o lovitură mortală capacităţii de ocrotire a patrimoniului cultural naţional"

Pro­ce­sul de des­cen­tra­li­za­re stâr­neș­te îngri­jo­ra­rea în rân­dul unor spe­cia­liști. Comi­te­tul Naţio­nal Român ICOMO, par­te a ICOMOS — orga­ni­za­ţie de exper­ti­ză a UNESCO, ne‑a tri­mis la reda­cţie o scri­soa­re adre­sa­tă minis­tru­lui Cul­tu­rii Daniel Bar­bu, în care recla­mă une­le peri­co­le pe care le-ar adu­ce des­cen­tra­li­za­rea. Redăm inte­gral conţi­nu­tul scri­so­rii.

Dom­nu­le Minis­tru,

Comi­te­tul Naţio­nal Român ICOMOS, con­sti­tu­it exclu­siv din spe­cia­li­şti în dome­ni­ul patri­mo­ni­u­lui con­stru­it, par­te a ICOMOS — orga­ni­za­ţie de exper­ti­ză a UNESCO pre­vă­zu­tă în tex­tul Con­venţi­ei Patri­mo­ni­u­lui Mondi­al UNESCO -, a luat cunoş­tinţă cu îngri­jo­ra­re de felul în care este gân­di­tă tre­ce­rea atri­bu­ţi­i­lor Dire­cţi­i­lor de cul­tu­ră la Con­si­li­i­le Judeţe­ne în cadrul pro­ce­su­lui de des­cen­tra­li­za­re ini­ţi­at de Guver­nul Româ­ni­ei, pro­ces ce face obiec­tul unui pro­iect de lege aflat pe masa exe­cu­ti­vu­lui în vede­rea asu­mă­rii răs­pun­de­rii.

În cur­sul zilei de 13.11.2013, în cadrul Con­si­li­u­lui Direc­tor al ICOMOS Româ­nia, am ana­li­zat pro­pu­ne­ri­le de des­cen­tra­li­za­re în dome­ni­ul patri­mo­ni­u­lui anu­nţa­te pe site­ul MDRAP şi de către dom­nul Minis­tru Liviu Nico­lae Drag­nea.

Am con­sta­tat că, în for­ma în care este pro­iec­ta­tă, des­cen­tra­li­za­rea în dome­ni­ul patri­mo­ni­u­lui va da în fapt o lovi­tu­ră mor­ta­lă capa­ci­tă­ţii de ocro­ti­re a patri­mo­ni­u­lui cul­tu­ral naţio­nal de către Sta­tul Român, ca stat naţio­nal şi uni­tar.

Nu este o afir­ma­ţie bom­bas­ti­că, o expli­căm în cele ce urmea­ză: Având în vede­re numă­rul redus de fun­cţio­nari cali­fi­ca­ţi şi de spe­cia­li­şti şi expe­rţi impli­ca­ţi în acti­vi­ta­tea de avi­za­re şi deci­zie în pro­te­ja­rea patri­mo­ni­u­lui cul­tu­ral, din care doar un număr încă şi mai redus se găsesc în pro­vin­cie, pre­lu­a­rea atri­bu­ţi­i­lor MC va însem­na de fapt o depro­fe­sio­na­li­za­re şi dez­or­ga­ni­za­re a acti­vi­tă­ţii de avi­za­re, fără măcar a per­mi­te fun­damen­ta­rea obiec­ti­vă a solu­ţi­i­lor teh­ni­ce prin meca­nis­me de super­vi­za­re şti­inţi­fi­că.

Mai tre­bu­ie să spu­nem că numă­rul spe­cia­li­ş­ti­lor pe patri­mo­ni­ul con­stru­it din dire­cţi­i­le de cul­tu­ră actu­a­le este în medie de 1,6 ? Și că exper­ti­za supra­vi­eţu­ieş­te doar parţi­al în Comi­si­i­le Zona­le, şi ele vădu­vi­te de spe­cia­li­şti după ulti­ma reor­ga­ni­za­re?

În con­di­ţi­i­le liber­tă­ţii de miş­ca­re şi ale unei pre­dic­ti­bi­le des­chi­deri a fron­ti­e­re­lor urma­re a acce­să­rii în spa­ţi­ul Schen­gen ce va faci­li­ta trans­por­tul fără con­trol la fron­ti­e­ră al bunu­ri­lor cul­tu­ra­le, se va pro­du­ce un nou val de hemo­ra­gie patri­mo­ni­a­lă, şi nu se vor putea găsi la nivel local nici instru­men­te­le potri­vi­te şi nici exper­ti­za şti­inţi­fi­că nece­sa­ră pen­tru a sto­pa acest feno­men.

Legea 182/2000 va deve­ni ina­pli­ca­bi­lă, făcând Sta­tul Român res­pon­sa­bil de încăl­ca­rea pre­ve­de­ri­lor Con­ven­ți­ei UNESCO de la Paris din 1970, refe­ri­toa­re la pre­ve­ni­rea și inter­zi­ce­rea trans­fe­ru­lui ili­cit de bunuri cul­tu­ra­le.

În con­di­ţi­i­le în care res­pon­sa­bi­li­lor dire­cţi­i­lor de cul­tu­ră ce se vor afla în sub­or­di­nea Con­si­li­i­lor judeţe­ne nu li se pre­ve­de nici obli­ga­ti­vi­ta­tea unui pro­fil pro­fe­sio­nal din dome­ni­ul patri­mo­ni­u­lui şi nici un meca­nism de pro­te­cţie în faţa pre­siu­ni­lor poli­ti­ce loca­le, puți­nii spe­cia­liști și func­țio­nari deter­mi­nați să ape­re patri­mo­ni­ul cul­tu­ral vor ple­ca din struc­tu­ri­le direc­ți­i­lor jude­țe­ne în maxi­mum jumă­ta­te de an, fiind înlo­cu­iți de cei mai „malea­bili” sau nepro­fe­si­o­ni­şti.

În acest sens, vă rugăm să nota­ţi că intenţia este mai mult decât evi­den­tă în pro­pu­ne­rea legi­sla­ti­vă în care se spu­ne că direc­to­rii noi­lor Dire­cţii vor fi numi­ţi prin Hotă­râre a Con­si­li­i­lor Judeţe­ne iar pro­pu­ne­ri­le de numi­re vor fi făcu­te de către preşe­dinţii aces­to­ra.

Refa­ce­rea lanţu­lui de sub­or­do­na­re admi­nis­tra­ti­vă, ce pare să fie sin­gu­rul scop clar al pro­pu­ne­rii de des­cen­tra­li­za­re în cul­tu­ră, este obţi­nu­tă cu preţul unor dis­to­r­sio­nări tota­le ale sen­su­lui pro­te­jă­rii patri­mo­ni­u­lui.

Ast­fel, după cum se poa­te des­prin­de din mai mul­te arti­co­le ale pro­pu­ne­rii legi­sla­ti­ve împă­rţi­rea monu­men­te­lor în cla­se valori­ce (A – naţio­na­lă şi inter­na­ţio­na­lă şi B – loca­lă) va fi sub­or­do­na­tă împă­rţi­rii pe cri­te­ri­ul natu­rii pro­pri­e­tă­ţii — publi­ce sau pri­va­te – ceea ce con­tra­vi­ne radi­cal însă­şi ide­ii de patri­mo­niu cul­tu­ral ale cărui valori nu depind de tipul de pro­pri­e­ta­te.

În con­di­ţi­i­le în care din lip­să de per­so­nal în apa­ra­tul cen­tral, Minis­te­rul Cul­tu­rii nu-şi va mai putea înde­plini misiu­nea de moni­to­ri­za­re, inspe­cţie şi con­trol, astăzi rea­li­za­tă în prin­ci­pal prin per­so­na­lul Dire­cţi­i­lor de cul­tu­ră din judeţe, va fi impo­si­bil con­tro­lul apli­că­rii corec­te a legii şi apli­ca­rea uni­ta­ră a nor­me­lor şi meto­do­lo­gi­i­lor.

Pro­iec­tul legii des­cen­tra­li­ză­rii nu vor­beş­te des­pre rolul vii­tor al comi­si­i­lor zona­le ale monu­men­te­lor isto­ri­ce, în schimb goleş­te de conţi­nut real acti­vi­ta­tea Comi­si­ei  Naţio­na­le a Monu­men­te­lor Isto­ri­ce, for şti­inţi­fic fun­damen­tal pe care s‑a bazat pro­te­ja­rea monu­men­te­lor isto­ri­ce, ince­pând cu 1892.

În con­di­ţi­i­le neres­pec­tă­rii de către auto­ri­tă­ţi­le admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce loca­le a obli­ga­ţi­i­lor ce decurg din con­venţii inter­na­ţio­na­le asu­ma­te de câtre Sta­tul Român (Con­venţia de la Haga — 1954, Con­venţia de la Paris — 1970, Con­venţia Patri­mo­ni­u­lui Mondi­al — 1972, Con­venţia Con­si­li­u­lui Euro­pei de la Gran­a­da — 1985, Con­venţia Con­si­li­u­lui Euro­pei de la La Valet­ta — 1992 etc.) se poa­te ajun­ge la mar­gi­na­li­za­rea ţării noas­tre pe pla­nul dia­lo­gu­lui inter­cul­tu­ral şi chiar la san­cţio­na­rea Româ­ni­ei.

Nu tre­bu­ie să fii expert pen­tru a sesi­za că în for­ma pre­ve­de­ri­lor actu­a­le aces­tea vor gene­ra:

1. Un con­flict de inte­re­se la nivel local în cadrul pro­ce­su­lui de avi­za­re şi auto­ri­za­re, având ca vic­ti­mă patri­mo­ni­ul con­stru­it;

2. Un risc real de negli­ja­re a pro­te­jă­rii patri­mo­ni­u­lui cul­tu­ral fie al mino­ri­tă­ţi­lor cul­tu­ra­le, fie al comu­ni­tă­ţi­lor româ­neşti în regiu­ni­le în care ace­le comu­ni­tă­ţi s‑ar afla în mino­ri­ta­te;

3. Un peri­col real pen­tru soar­ta patri­mo­ni­u­lui cul­tu­ral mobil, al cărui trans­fer pes­te gra­ni­ţă se va rezol­va pe plan local fără o impli­ca­re a Minis­te­ru­lui Cul­tu­rii, ce va deve­ni, atât pen­tru patri­mo­ni­ul mobil cât şi pen­tru cel imo­bil (arhi­tec­tu­ral sau arhe­o­lo­gic) doar un „acar Păun” şi un sim­plu spec­ta­tor la pro­ce­se pe care nici nu le va con­tro­la şi nici nu le va mai putea influ­enţa.

Ne punem între­ba­rea dacă, în raport cu res­pon­sa­bi­li­ta­tea pen­tru patri­mo­ni­ul său şi cul­tu­ra sa, Româ­nia mai este un stat în care sin­tag­ma de patri­mo­niu cul­tu­ral naţio­nal mai are şi o sem­ni­fi­ca­ţie admi­nis­tra­ti­vă.

Pri­mul Minis­tru se plân­gea zile­le tre­cu­te ca ope­re­le lui Brân­cu­şi nu mai sunt în ţară. Minis­te­rul Cul­tu­rii şi Guver­nul Româ­ni­ei chel­tu­ie sume impor­tan­te pen­tru recu­pe­ra­rea como­ri­lor anti­ce ale daci­lor.

În loc să se întă­reas­că, pe model euro­pean, meca­nis­me­le ce şi-au pro­bat doar o parţi­a­lă efi­cienţă, actu­a­lul pro­iect legi­sla­tiv pro­mo­vea­ză un meca­nism admi­nis­ta­tiv ce va stârni per­ple­xi­ta­tea Euro­pei şi con­ster­na­rea UNESCO.

Din cele pe care le cunoa­ş­tem, nu exis­tă în Euro­pa nici un stat in care avi­za­rea inter­venţi­i­lor asu­pra monu­men­te­lor isto­ri­ce pre­cum şi res­pon­sa­bi­li­ta­tea pen­tru depla­sa­rea bunu­ri­lor cul­tu­ra­le să fie atri­bu­tul admi­nis­tra­ţi­ei publi­ce loca­le.

Citi­ţi con­ti­nu­a­rea în cotidianul.ro, Dumi­ni­că, 17 nov.2013.

https://www.mangalianews.ro/
piese-auto-mangalia.ro
Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele