Dr. Ştefan Marincea, ex-director al Institutului Geologic al României – despre gazele de şist: “în Dobrogea eu aş spune nu exploatării!”

0
75
Booking.com

Inter­viu în EXCLUSIVITATE Gaze­ta de Con­stanţa, 23 oct.2013:

stefan marincea 2

Sunt 3 ani de când ANRM a acor­dat licenţă de explo­ra­re – dezvol­ta­re – exploa­ta­re pen­tru gaze­le de şist prin meto­de care la ora actu­a­lă includ frac­tu­ra­rea hidruli­că. Trei ani în care, pe aceas­tă temă, nu a exis­tat infor­ma­re şi dez­ba­te­re publi­că. În care oame­nii au cău­tat sin­guri infor­ma­ţi­i­le iar cele pe care le-au găsit i-au spe­ri­at atât de tare că au ieşit în stra­dă. Şi ştim cu toţii cât de greu ies româ­nii în stra­dă.

Expe­rienţa ame­ri­ca­nă, pro­tes­te­le din Euro­pa, Ame­ri­ca şi Can­a­da, inter­zi­ce­rea frac­tu­ră­rii hidra­uli­ce prin lege în Franţa, pune­rea ei sub mora­to­riu în Bul­ga­ria, sto­pa­rea exploa­ta­ri­lor în Marea Bri­ta­nie şi în Spa­nia, plus neîn­cre­de­rea Ger­ma­niei în acest pro­ce­deu, le-a con­fir­mat fap­tul că frac­tu­ra­rea hidra­uli­că este peri­cu­loa­să.

Pe focul lip­sei de comu­ni­ca­re şi trans­pa­renţă a auto­ri­tă­ţi­lor româ­ne a pus… gaz, un Raport al Par­la­men­tu­lui Euro­pean care ara­tă ris­cu­ri­le frac­tu­ră­rii hidra­uli­ce şi impac­tul ire­ver­si­bil pe care-l poa­te avea asu­pra mediu­lui şi asu­pra gene­ra­ţi­i­lor vii­toa­re.

În pre­zent Par­la­men­tul Euro­pean lucrea­ză la ela­bo­ra­rea unei legi­sla­ţii pri­vind exploa­ta­rea hidro­car­bu­ri­lor de şist prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că. Pri­me­le măsuri impu­se sunt stu­di­i­le de impact geo­lo­gic pen­tru fie­ca­re fază care impli­că aceas­tă teh­no­lo­gie: explo­ra­rea şi exploa­ta­rea.

După cum se ştie, şi în sudul Dobro­gei a înce­put cău­ta­rea zăcă­min­te­lor de gaze de şist. Însă nici aici, în aceşti 3 ani, nu s-a făcut o dez­ba­te­re publi­că sau o infor­ma­re pe aceas­tă temă. Mai ales că sub­so­lul dobro­gean are o carac­te­ris­ti­că apar­te, el fiind tra­ver­sat de un mare acvi­fer pe care îl împar­te cu veci­nii bul­gari.

Pen­tru a afla răs­pun­suri am ape­lat la un geo­log de renu­me, care am obser­vat că are bunul obi­cei de a spu­ne lucru­ri­lor pe nume. Şi anu­me direc­to­rul proas­păt demis al Insti­tu­tu­lui Geo­lo­gic Român, geo­lo­gul Şte­fan Marin­cea.

Ce am aflat? Explo­ra­rea este bine să se facă. Până la ulti­ma eta­pă a explo­ră­rii – frac­tu­ra­rea hidra­uli­că – este foar­te pro­ba­bil să apa­ră noi teh­no­lo­gii ( déjà exis­tă alter­na­ti­ve). În tim­pul explo­ră­rii exis­tă foar­te mari şanse să se găseas­că hidro­car­buri con­venţio­na­le. În Dobro­gea, frac­tu­ra­rea sub acvi­fe­rul trans­fron­ta­li­er nu tre­bu­ie per­mi­să. Legi­sla­ţia ar tre­bui modi­fi­ca­tă.

L-am între­bat pe dr.Ştefan Marin­cea, cer­ce­tă­tor prin­ci­pal I al IGR şi pro­fe­sor uni­ver­si­tar, cum vede el (şi IGR) aceas­tă pro­ble­mă cu gaze­le de şist. În ţară şi, în spe­cial, în Dobro­gea.

Până se ter­mi­nă explo­ra­rea apar alte teh­no­lo­gii. Pro­vo­ca­rea Saha­ra

Pot face explo­ra­rea, pro­ble­ma e să găseas­că gaze… De exem­plu, în Polo­nia, din 17 son­de care au tes­tat frac­tu­ra­rea hidra­uli­că a depo­zi­te­lor con­tu­ra­te, pro­du­ce doar una. Pen­tru că s-a dove­dit că nu este ren­ta­bi­lă exploa­ta­rea în mul­te alte peri­me­tre. Iar aco­lo a înce­put explo­ra­rea de deta­liu în anul în care a fost acci­den­tul din Smo­len­sk. În 2010. Şi abia acum au înce­put să pro­du­că. Este foar­te posi­bil ca şi aici să se întâm­ple ace­la­şi lucru. Să nu se găseas­că nimic. Iar până se ter­mi­nă la noi explo­ra­rea… Evo­lu­ţia teh­no­lo­gi­i­lor e atât de rapi­dă, că în 5 ani se va vor­bi sigur de o altă teh­no­lo­gie. (Polo­ne­zii aveau deja date de explo­ra­re pre­li­mi­na­ră fiind­că îna­in­te de acci­dent anu­nţa­se­ră inde­pen­denţa lor eco­no­mi­că dato­ri­tă rezer­ve­lor de gaz de şist. Din acest motiv, la ei a mers mai repe­de: s-a tre­cut în mul­te peri­me­tre direct la explo­ra­rea de deta­liu, unde se cal­cu­lea­ză prin fora­je ampla­sa­te în reţea gro­si­mea stra­tu­lui “pro­duc­tiv” – dacă tes­te­le de labo­ra­tor îl defi­nesc ca ata­re.) În Can­a­da deja frac­tu­ra­rea se efec­tu­ea­ză cu pro­pan care se recu­pe­rea­ză inte­gral deo­a­re­ce gazul tin­de să iasă pe ace­ea­şi gau­ră pe care a intrat.” (Nu ca în cazul frac­tu­ră­rii hidra­uli­ce când mixul de inje­cţie – apa cu nisip şi chi­mi­ca­le – nu se recu­pe­rea­ză decât în pro­porţie de maxim 50%, res­tul rămânând în sub­sol de unde exis­tă ris­cul migra­ţi­ei, prin frac­turi, până în ape­le sub­te­ra­ne –n.r.)

Fran­ce­zii au dat acea lege, de inter­zi­ce­re a exploa­tă­rii gaze­lor de şist prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că, după ce au înche­iat explo­ra­rea. Acum e o pro­vo­ca­re pen­tru euro­peni, şi nu numai, pen­tru că sub Saha­ra s-a găsit un mare zăcământ de gaze de şist. Şi aco­lo e o mare barie­ră pen­tru exploa­ta­rea prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că – lip­sa apei! Nu au de unde să adu­că atâ­ta apă pen­tru flui­dul de frac­tu­ra­re. Deci, sunt cer­ce­tări inten­se în sen­sul ăsta, de a dezvol­ta alte meto­de. În Aus­tria s-a optat pen­tru o altă teh­no­lo­gie: apă ames­te­ca­tă cu oxid de alu­mi­niu – inert chi­mic – şi ami­don – care e bio­de­gra­da­bil. Dacă se vor găsi şi la noi (gaze de şist –n.r.), în 5 ani vom vor­bi des­pre alte teh­no­lo­gii, cre­deţi-mă!”

E posi­bil ca în cur­sul explo­ră­rii să găseas­că alt­ce­va…

În Rapor­tul SUA al Depar­ta­men­tu­lui Ame­ri­can de Ener­gie se spu­ne că Româ­nia are potenţi­al mare, iar că săpând după aces­te gaze de şist îşi va spori potenţi­a­lul de hidro­car­buri cla­si­ce. Ce înseam­nă asta? Că forând după gaze de şist este foar­te posi­bil să se des­co­pe­re zăcă­min­te cla­si­ce de hidro­car­buri.”

Expe­rienţa ame­ri­ca­nă – mul­te com­pa­nii mici şi nesi­gu­re care exploa­tea­ză

Eu zic aşa: hai să aştep­tăm. Iar una din reco­man­dă­ri­le pe care le-aş face eu Guver­nu­lui, dacă m-ar ascul­ta, este să lucre­ze numai cu com­pa­nii mari. De ce spun asta? În SUA ope­rea­ză apro­xi­ma­tiv 600 de com­pa­nii, dar mari sunt doar vreo 20. Nici­o­da­tă nu au exis­tat acci­den­te la com­pa­ni­i­le mari. Dacă se polu­ea­ză acvi­fe­rul în jur de 500 m în jur, plă­teş­te com­pa­nia. Şi vor­bim aici de sume mari de bani, pe care nicio com­pa­nie nu vrea să le plă­teas­că. Doar în cazul com­pa­ni­i­lor mici s-au înre­gis­trat acci­den­te de genul celor pre­zen­ta­te în ace­le docu­men­ta­re cele­bre.”

stefan marincea

Exploa­ta­rea în Dobro­gea: nu se poa­te!

În Dobro­gea este com­ple­xul acvi­fer trans­fron­ta­li­er (acel “flu­viu” sub­te­ran care stră­ba­te sudul Dobro­gei –n.r.), iar pen­tru o explo­ra­re şi exploa­ta­re tre­bu­ie să-şi dea acor­dul şi bul­ga­rii. După păre­rea mea, Dobro­gea e pier­du­tă pen­tru gaze­le de şist din acest motiv. Pen­tru că, dacă zăcămân­tul este sub acvi­fer nu poa­te fi exploa­tat. Dacă exis­tă cel mai mic risc de polu­a­re a acvi­fe­ru­lui nu se va da acor­dul pen­tru frac­tu­ra­rea hidra­uli­că. Exis­tă Direc­ti­va Cadru pen­tru Apă a UE foar­te cla­ră în acest sens. Dar, lăsa­ţi-i să vadă. Pro­ba­bil vor să scoa­tă niş­te caro­te din Silu­ri­an (peri­oa­dă geo­lo­gi­că din Pale­o­zo­ic –n.r.). Che­vron, săpând până la silu­ri­a­nul ăla, va da de gaze cla­si­ce. Şi le vor scoa­te pe-alea. E mult mai uşor şi mult mai ieftin. Tre­bu­ie însă impus stu­di­ul de impact geo­lo­gic, care va fi obli­ga­to­riu con­form noii legi­sla­ţii UE pen­tru gaze­le de şist. În urma unui ast­fel de stu­diu de impact, eu, dacă aş vedea că vor să frac­tu­re­ze chiar sub acvi­fer, aş spu­ne NU.”

Fără legi­sla­ţie pen­tru gaze de şist nu exis­tă nici un orga­nism care să con­tro­le­ze exploa­ta­rea lor

În legi­sla­ţia româ­neas­că nu exis­tă o ast­fel de insti­tu­ţie pen­tru că nu exis­tă o legi­sla­ţie pen­tru gaze de şist. Dar exis­tă posi­bi­li­ta­tea ca Insti­tu­tul Naţio­nal de Fizi­că a Pămân­tu­lui să-şi dea sea­ma. INFP ar vedea ime­di­at când şi cum s-ar face frac­tu­ra­rea. Fra­c­kin­gul pre­su­pu­ne micro­se­is­me care pot fi moni­to­ri­za­te de INFP. Dar asta doar dacă vor să facă…”

Des­pre rede­venţe şi alte hibe legi­sla­ti­ve

Rede­venţa ace­ea de 3,5% este foar­te mică. În Polo­nia 40% din ce se va extra­ge este al sta­tu­lui. La ame­ri­cani pro­pri­e­ta­rul tere­nu­lui e şi pro­pri­e­ta­rul sub­so­lu­lui – oame­nii sunt co-inte­re­sa­ţi în exploa­ta­re pen­tru că ce se găseş­te în sub­so­lul lor, le apa­rţi­ne. Şi la noi, con­form Legii Mine­lor din 1924, pro­pri­e­ta­ru­lui îi reve­neau 11%, iar Insti­tu­tu­lui Geo­lo­gic 3% din valoa­rea rede­venţe­lor. Res­tul se ducea la buge­tul de stat. Era mai bună o ast­fel de legi­sla­ţie par­ti­ci­pa­ti­vă şi la pro­fit. Acum oame­nii se gân­desc că ei râmân doar cu mize­ria. Atât. Reco­man­da­rea Aca­de­mi­ei Româ­ne a fost să se mear­gă pe împă­rţi­rea pro­du­cţi­ei între pro­pri­e­tar, stat şi com­pa­nie, dar…

Mai exis­tă o pro­ble­mă legi­sla­ti­vă: drep­tul de pre­em­pţiu­ne nu exis­tă în Româ­nia (drep­tul sta­tu­lui – în acest caz – de a avea întâi­e­ta­te la cum­pă­ra­rea gazu­lui extras – n.r.). Şi nu-i opreş­te nimeni să intro­du­că acum drep­tul de pre­em­pţiu­ne în legi­sla­ţie… De ce n-o fac, încă nu ştiu. Dar, mai devre­me sau mai târ­ziu îşi vor da şi ei sea­ma că sun­tem totu­şi în UE .

Altă pro­ble­mă este că ANRM, cea care acor­dă licenţe­le de exploa­ta­re, se află într-un con­flict de inte­re­se. Ei îşi jus­ti­fi­că actvi­ta­tea dacă iau rede­venţe (adi­că dacă vând resur­se –n.r.). Şi atunci nor­mal că dau în stân­ga şi în dreap­ta, tutu­ror. Altă pro­ble­mă e că, ace­le caro­te (pro­be de rocă –n.r.) obţi­nu­te în urma explo­ră­rii, plus docu­men­ta­ţia afe­ren­tă ar tre­bui duse la lito­te­ca naţio­na­lă. La noi, însă, nu se prac­ti­că asta. La noi docu­men­ta­ţi­i­le sunt duse la ANRM – cei care con­ce­sio­nea­ză peri­me­tre­le pen­tru rede­venţe. Iar ANRM nici n-a şti­ut că dă licenţă pen­tru gaze de şist. Ei au dat pen­tru hidro­car­buri.”

Con­clu­zii

Să o luăm fază cu fază. Mai întâi se face pros­pec­ta­rea seis­mi­că 3D (asta înseam­nă indu­ce­rea unor unde seis­mi­ce prin dina­mi­ta­rea simul­ta­nă a unor mici can­ti­tă­ţi de explo­zi­bil în sub­sol la adân­cimi de 5 – 15 m pen­tru a se rea­li­za, prin eco­lo­ca­ţie, pro­fi­lul zăcămân­tu­lui –n.r.).

Explo­ra­rea pre­su­pu­ne săpa­rea unor son­de cla­si­ce, fără a se per­tur­ba zăcămân­tul, pen­tru a lua o caro­tă (pro­bă de rocă) neper­tur­ba­tă. Dacă vedeţi cum o iau, cu ce gri­jă, ca pe Sfin­te­le Moa­ş­te, o împa­che­tea­ză în para­fi­nă şi o duc la labo­ra­tor. Deci nu se poa­te face frac­tu­ra­re în tim­pul explo­ră­rii. La sfârşit, pro­ba­bil, pen­tru că vor să vadă cum se com­por­tă roca şi zăcămân­tul, fac test prin frac­tu­ra­re. Însă pen­tru asta aduc o insta­la­ţie spe­cia­lă, care are o cu totul altă con­fi­gu­ra­ţie.

Urmea­ză exploa­ta­rea, dacă ei con­si­de­ră că e ren­ta­bil. În Polo­nia au găsit gaze în une­le peri­me­tre dar au văzut că nu e ren­ta­bi­lă exploa­ta­rea. Lucru care se va întâm­pla în mod sigur şi în mul­te peri­me­tre din Româ­nia. La Pun­geşti, eu, dacă ne con­sul­ta cine­va, le-aş fi spus oame­ni­lor ălo­ra să stea lini­ş­ti­ţi că aco­lo n-au depo­zi­te Silu­rie­ne (iar aces­te gaze, în gene­ral se găsesc sto­ca­te în acest etaj stra­ti­gra­fic – n.r.). Şi este foar­te pro­ba­bil să nu se găseas­că nimic care să meri­te exploa­ta­rea prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că, dacă ea se va mai prac­ti­ca la momen­tul când se va con­tu­ra o even­tu­a­lă rezer­vă în alt etaj stra­ti­gra­fic. Asta este marea vină a guver­ne­lor din Româ­nia. Că nu infor­mea­ză popu­la­ţia. Din cau­za aceas­ta Che­vron s-a tre­zit într-o ipos­ta­ză ciu­da­tă – s-a părut că au venit pe uşa din dos, ceea ce nu este carac­te­ris­tic pen­tru o mare com­pa­nie. Asta este ima­gi­nea pe care o au acum, aici, şi Guver­nul Româ­ni­ei ar tre­bui să lup­te pen­tru a o modi­fi­ca.

Noi sun­tem pen­tru explo­ra­re. Să fie făcu­tă. Apoi… văzând şi făcând. Dar, în fie­ca­re caz în par­te tre­bu­ie să exis­te un stu­diu de impact geo­lo­gic. Cel mai impor­tant este acum stu­di­ul de con­for­mi­ta­te geo­lo­gi­că, iar Româ­nia va tre­bui să-şi cre­e­ze orga­nis­mul pen­tru aşa ceva – con­form legi­sla­ţi­ei euro­pe­ne.

Cât des­pre Dobro­gea, dacă exis­tă cel mai mic peri­col ca frac­tu­ra­rea să polu­e­ze acvi­fe­rul trans­fron­ta­li­er, aceas­ta nu va fi per­mi­să. Exis­tă Direc­ti­va Cadru a Apei şi vor fi pro­ba­bil şi direc­ti­ve spe­ci­fi­ce refe­ri­toa­re la gaze­le de şist pe care PE le pre­gă­teş­te.”

25 Oct 2013 de Pau­la Anas­ta­sia Tudor,

http://gzt.ro/exclusivitate-dr-stefan-marincea-ex-director-al-institutului-geologic-al-romaniei-despre-gazele-de-sist-in-dobrogea-eu-as-spune-nu-exploatarii/

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele