Aventură printre vestigiile istorice din adâncul Mării Negre

0
175
Booking.com

Cer­ce­tă­to­rii români şi bul­gari vor să afle dacă marea ascun­de o ade­vă­ra­tă comoa­ră arhe­o­lo­gi­că. Des­co­pe­ri­ri­le vor fi acce­si­bi­le pasio­na­ţi­lor de scu­fun­dări şi de isto­rie, care vor avea par­te de expe­di­ţii ine­di­te.

În câţi­va ani, se va deci­de şi soar­ta epa­vei de la Cos­ti­neşti, care ris­că să ajun­gă la fier vechi, la fel ca mul­te alte nave care zac pe fun­dul mării.

Zidu­ri­le vechi­lor cetă­ţi Tomis şi Cal­la­tis, coră­bii de mii de ani sau nave din cele două răz­bo­a­ie mondi­a­le, dar şi iden­ti­fi­ca­rea altor obiec­te de patri­mo­niu sunt ţin­te­le cer­ce­tă­to­ri­lor români şi bul­gari, în cadrul unui pro­iect în pre­mie­ră.

Oame­nii de şti­inţă au mun­cit intens, încă din 2009, ca să obţi­nă finanţa­re şi iată că şi-au văzut visul împli­nit: de a explo­ra, într-un cadru orga­ni­zat, adân­cu­ri­le Mării Negre. Cu pes­te 1.400.000 de euro, în cadrul pro­iec­tu­lui HERAS, se pot achi­zi­ţio­na apa­ra­tu­ră şi tot ce este nevo­ie pen­tru expe­di­ţii prin care spe­cia­li­ş­tii vor cer­ce­ta patri­mo­ni­ul arhe­o­lo­gic sub­ma­rin al Mării Negre.

Ast­fel, vom reu­şi să facem şi ajus­tări la legi­sla­ţia care pri­veş­te patri­mo­ni­ul naţio­nal, pen­tru că în cele­lal­te ţări euro­pe­ne aces­te lucruri sunt bine tra­sa­te. Nu este o acti­vi­ta­te inter­zi­să sau ile­ga­lă, însă ast­fel de obiec­ti­ve arhe­o­lo­gi­ce, isto­ri­ce şi chiar turis­ti­ce tre­bu­ie pro­te­ja­te“, a decla­rat mana­ge­rul de pro­iect, dr. Carai­van Gli­che­rie.

De ace­ea, un obiec­tiv impor­tant al pro­iec­tu­lui este ca, pe lân­gă cer­ce­ta­re, des­co­pe­ri­ri­le pe care le fac spe­cia­li­ş­tii să fie acce­si­bi­le şi turi­ş­ti­lor pasio­na­ţi de scu­fun­dări şi de isto­rie. Prac­tic, va fi o aven­tu­ră subac­va­ti­că ine­di­tă în adân­curi, în care vor putea vedea tot felul de comori.

Potri­vit dr. Carai­van Gli­che­rie, în adân­cu­ri­le mării se află sau urmea­ză să fie iden­ti­fi­ca­te ambar­ca­ţiuni pre­i­s­to­ri­ce sau anti­ce fabri­ca­te din lemn, până la avi­oa­ne şi nave din peri­oa­da celor două răz­bo­a­ie mondi­a­le sau din cea con­tem­po­ra­nă care dacă pre­zin­tă valoa­re patri­mo­ni­a­lă, vor fi nota­te, iar dacă pre­zin­tă risc pen­tru navi­ga­ţie, vor fi înlă­tu­ra­te. Şi asta întru­cât depin­de şi de încăr­că­tu­ra ambar­ca­ţiu­ni­lor, care poa­te fi chiar şi muni­ţie afla­tă la mică adân­ci­me.

Pro­iec­tul va fi gata în 18 luni

Aven­tu­ra prin­tre ves­ti­gi­i­le arhe­o­lo­gi­ce va fi acce­si­bi­lă în cel mult un an şi jumă­ta­te, atunci când se va fina­li­za şi pro­iec­tul imple­men­tat de Insti­tu­tul de Cer­ce­ta­re Geo­E­co­Mar, O.N.G. Res­pi­ro, Muze­ul de Isto­rie Naţio­na­lă şi Arhe­o­lo­gie Con­stanţa, în par­te­ne­ri­at cu omo­lo­gii bul­gari, de la Insti­tu­tul de Ocea­no­lo­gie de la Var­na şi Muze­ul de Isto­rie din Kavar­na. Oda­tă cu înche­ie­rea inves­ti­ga­ţi­i­lor, va fi rea­li­za­tă şi o har­tă subac­va­ti­că com­ple­xă, cu toa­te date­le şi deta­li­i­le des­pre arte­fac­te­le din adân­curi.

Iden­ti­fi­ca­rea epa­ve­lor sau a altor obiec­te de patri­mo­niu se va face prin mai mul­te meto­de, dar mai ales cu aju­to­rul unui dis­po­zi­tiv de sca­na­re şi moni­to­ri­za­re, care va fi mane­vrat de pe o navă de cer­ce­tări mari­ne.

O să sca­năm toa­tă plat­for­ma con­ti­nen­ta­lă, până la 50 metri sau chiar mai mult dacă este posi­bil. Ori­cum, la adân­cimi mai mari, dar mai greu acce­si­bi­le, şi con­di­ţi­i­le de con­ser­va­re sunt mai bune. Medi­ul devi­ne ano­xic şi epa­ve­le coră­bi­i­lor, mai ales din lemn, se păs­trea­ză mai bine“, a mai spus cer­ce­tă­to­rul şti­inţi­fic, dr. Carai­van Gli­che­rie. Chiar dacă a fost instru­it pen­tru ope­ra­ţiu­ni­le de scu­fun­da­re, mana­ge­rul de pro­iect spu­ne că este la sta­di­ul de ama­tor, aşa că la adân­cimi mari, de 30 de metri, se va ape­la la sca­fan­dri pro­fe­si­o­ni­şti.

Cău­tă­tori de comori şi fie­rul vechi din adân­curi

Deşi recu­noa­ş­te că exis­tă cău­tă­tori de comori, dr. Carai­van Gli­che­rie pre­fe­ră să vor­beas­că de res­pec­ta­rea legii şi de fap­tul că ast­fel de per­soa­ne ris­că pedep­se dras­ti­ce dacă nu pre­dau obiec­te­le de patri­mo­niu găsi­te pe fun­dul mării. El a sub­li­ni­at că inclu­siv acti­vi­tă­ţi­le din cadrul aces­tui pro­iect se vor rea­li­za cu avi­ze de la A.N.R., Gar­da de Coas­tă, Dire­cţia Judeţea­nă de Patri­mo­niu, aşa cum ori­ce acti­vi­ta­te de pe mare tre­bu­ie auto­ri­za­tă.

Şi fie­rul vechi din con­stru­cţia epa­ve­lor le face cu ochiul celor care vor să câş­ti­ge niş­te bani de pe urma vân­ză­rii aces­tu­ia, însă ope­ra­ţiu­ni­le nu sunt la fel de uşoa­re ca şi cum s‑ar demon­ta vagoa­ne­le din gară sau stâl­pii de pe stra­dă.

Mul­te din­tre epa­ve ar putea ajun­ge la fier vechi, mai ales dacă repre­zin­tă peri­co­le de navi­ga­ţie. În dome­ni­ul marin sunt, deja, soli­ci­tări în aces­te sens la Agenţia de Mediu, la Ape­le Româ­ne, însă dacă acea epa­vă e în arie pro­te­ja­tă şi se sta­bi­leş­te că tre­bu­ie să rămâ­nă aco­lo, aşa ar tre­bui să rămâ­nă. Exis­tă des­tu­le inte­re­se…“, a mai spus dr. Gli­che­rie.

În câţi­va ani, epa­va de la Cos­ti­neşti dis­pa­re?

O epa­vă de acum aproa­pe 50 de ani, cunos­cu­tă tutu­ror pen­tru că este vizi­bi­lă, însă care nu pre­zin­tă niciun inte­res pen­tru explo­ra­tori, „Evan­ghe­lia“ de la Cos­ti­neşti, are zile­le numă­ra­te.

Au fost încer­cări să fie tăi­a­tă şi vân­du­tă la fier vechi sau să se facă un res­ta­u­rant la bord… E într‑o sta­re avan­sa­tă de degra­da­re şi, cel mai pro­ba­bil, în câţi­va ani va ajun­ge să fie un peri­col pen­tru turi­şti aşa că, pro­ba­bil, va fi tăi­a­tă şi dată la fier vechi“, este de păre­re cer­ce­tă­to­rul şti­inţi­fic, dr. Carai­van Gli­che­rie.

Emi­lia SAVA, Observator.ro, 25 nov.2013.

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele