Cercetătorii români şi bulgari vor să afle dacă marea ascunde o adevărată comoară arheologică. Descoperirile vor fi accesibile pasionaţilor de scufundări şi de istorie, care vor avea parte de expediţii inedite.
În câţiva ani, se va decide şi soarta epavei de la Costineşti, care riscă să ajungă la fier vechi, la fel ca multe alte nave care zac pe fundul mării.
Zidurile vechilor cetăţi Tomis şi Callatis, corăbii de mii de ani sau nave din cele două războaie mondiale, dar şi identificarea altor obiecte de patrimoniu sunt ţintele cercetătorilor români şi bulgari, în cadrul unui proiect în premieră.
Oamenii de ştiinţă au muncit intens, încă din 2009, ca să obţină finanţare şi iată că şi-au văzut visul împlinit: de a explora, într-un cadru organizat, adâncurile Mării Negre. Cu peste 1.400.000 de euro, în cadrul proiectului HERAS, se pot achiziţiona aparatură şi tot ce este nevoie pentru expediţii prin care specialiştii vor cerceta patrimoniul arheologic submarin al Mării Negre.
„Astfel, vom reuşi să facem şi ajustări la legislaţia care priveşte patrimoniul naţional, pentru că în celelalte ţări europene aceste lucruri sunt bine trasate. Nu este o activitate interzisă sau ilegală, însă astfel de obiective arheologice, istorice şi chiar turistice trebuie protejate“, a declarat managerul de proiect, dr. Caraivan Glicherie.
De aceea, un obiectiv important al proiectului este ca, pe lângă cercetare, descoperirile pe care le fac specialiştii să fie accesibile şi turiştilor pasionaţi de scufundări şi de istorie. Practic, va fi o aventură subacvatică inedită în adâncuri, în care vor putea vedea tot felul de comori.
Potrivit dr. Caraivan Glicherie, în adâncurile mării se află sau urmează să fie identificate ambarcaţiuni preistorice sau antice fabricate din lemn, până la avioane şi nave din perioada celor două războaie mondiale sau din cea contemporană care dacă prezintă valoare patrimonială, vor fi notate, iar dacă prezintă risc pentru navigaţie, vor fi înlăturate. Şi asta întrucât depinde şi de încărcătura ambarcaţiunilor, care poate fi chiar şi muniţie aflată la mică adâncime.
Proiectul va fi gata în 18 luni
Aventura printre vestigiile arheologice va fi accesibilă în cel mult un an şi jumătate, atunci când se va finaliza şi proiectul implementat de Institutul de Cercetare GeoEcoMar, O.N.G. Respiro, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în parteneriat cu omologii bulgari, de la Institutul de Oceanologie de la Varna şi Muzeul de Istorie din Kavarna. Odată cu încheierea investigaţiilor, va fi realizată şi o hartă subacvatică complexă, cu toate datele şi detaliile despre artefactele din adâncuri.
Identificarea epavelor sau a altor obiecte de patrimoniu se va face prin mai multe metode, dar mai ales cu ajutorul unui dispozitiv de scanare şi monitorizare, care va fi manevrat de pe o navă de cercetări marine.
„O să scanăm toată platforma continentală, până la 50 metri sau chiar mai mult dacă este posibil. Oricum, la adâncimi mai mari, dar mai greu accesibile, şi condiţiile de conservare sunt mai bune. Mediul devine anoxic şi epavele corăbiilor, mai ales din lemn, se păstrează mai bine“, a mai spus cercetătorul ştiinţific, dr. Caraivan Glicherie. Chiar dacă a fost instruit pentru operaţiunile de scufundare, managerul de proiect spune că este la stadiul de amator, aşa că la adâncimi mari, de 30 de metri, se va apela la scafandri profesionişti.
Căutători de comori şi fierul vechi din adâncuri
Deşi recunoaşte că există căutători de comori, dr. Caraivan Glicherie preferă să vorbească de respectarea legii şi de faptul că astfel de persoane riscă pedepse drastice dacă nu predau obiectele de patrimoniu găsite pe fundul mării. El a subliniat că inclusiv activităţile din cadrul acestui proiect se vor realiza cu avize de la A.N.R., Garda de Coastă, Direcţia Judeţeană de Patrimoniu, aşa cum orice activitate de pe mare trebuie autorizată.
Şi fierul vechi din construcţia epavelor le face cu ochiul celor care vor să câştige nişte bani de pe urma vânzării acestuia, însă operaţiunile nu sunt la fel de uşoare ca şi cum s-ar demonta vagoanele din gară sau stâlpii de pe stradă.
„Multe dintre epave ar putea ajunge la fier vechi, mai ales dacă reprezintă pericole de navigaţie. În domeniul marin sunt, deja, solicitări în aceste sens la Agenţia de Mediu, la Apele Române, însă dacă acea epavă e în arie protejată şi se stabileşte că trebuie să rămână acolo, aşa ar trebui să rămână. Există destule interese…“, a mai spus dr. Glicherie.
În câţiva ani, epava de la Costineşti dispare?
O epavă de acum aproape 50 de ani, cunoscută tuturor pentru că este vizibilă, însă care nu prezintă niciun interes pentru exploratori, „Evanghelia“ de la Costineşti, are zilele numărate.
„Au fost încercări să fie tăiată şi vândută la fier vechi sau să se facă un restaurant la bord… E într-o stare avansată de degradare şi, cel mai probabil, în câţiva ani va ajunge să fie un pericol pentru turişti aşa că, probabil, va fi tăiată şi dată la fier vechi“, este de părere cercetătorul ştiinţific, dr. Caraivan Glicherie.
Emilia SAVA, Observator.ro, 25 nov.2013.
