Gazeta de Constanţa:
Pe fondul lipsei acute de informare a populaţiei au început, când toată lumea deja fierbe, să apară convocări la informări publice. Miercuri a fost rândul comunei Comana, unde s-a dat o Hotărâre de Consiliu Local prin care consilierii şi-au arătat dezacordul faţă de tot procesul de căutare şi exploatare a gazelor de şist pe teritoriul comunei.
În fruntea comisiei de informare a fost Cristinel Dragomir, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa secondat de deputatul Radu Babuş. Ca specialişti au fost invitaţi academicianul geolog Atanasiu Nicolae şi inginerul Traian Robegia (aşa am înţeles din prezentare – n.r.) specialist al Academiei în foraj şi proiecte seismice. Alături de aceştia s-au aflat doi reprezentanţi ai companiei Chevron – coordonator proiect seismic şi comunicatorul companiei. Primarul comunei, Ion Adam, a fost şi el prezent.
Toată întâlnirea a fost croită pe un singur obiectiv: să-i convingem. Nu spun că cei doi specialişti nu ar crede cu tărie şi dezinteresat în beneficiile prospecţiunilor, explorării şi exploatării gazelor de şist. Oamenii au încercat să explice, cât au reuşit, din punct de vedere ştiinţific, că ideea de explorare a solului şi apoi chiar de exploatare a unor zăcăminte de gaze e bună. Însă, după cum au observat chiar localnicii, aceştia nu au experienţă (practică) în exploatarea gazelor de şist.
Metoda prin care convingerea s-a încercat a fi pusă în aplicare a fost incredibilă. Şi revoltătoare totodată. Cea a pumnului în gură şi a şutului în fund prin anihilarea oricărei încercări de a pune întrebări la obiect vis-a-vis de riscuri de către cei ce nu aparţineau comunităţii – militanţii de mediu şi presă. Iar cel care a aplicat-o a fost liderul şedinţei – vicepreşedintele CJC. Oamenii care au avut de pus întrebări au fost numiţi “agitatori” şi puşi la colţ cu argumentul forte că vor fi daţi afară. Care s-a manifestat chiar de la începutul şedinţei spre disperarea publicului dar şi al specialiştilor prezenţi.
Chiar dacă era vorba o şedinţă publică şi în sală se aflau mai multe camere de filmat, vicepreşedintele CJ a găsit de cuviinţă să dea afară doi inşi care aveau camerele pornite. Pe motivul “eu am organizat chestia asta şi dau afară pe cine vreau eu!”. “Dar, n-am făcut nimic”, a încercat să riposteze unul dintre cei doi. “Eu ştiu că n-ai făcut nimic, tocmai de-aia te dau afară!” Asta chiar dacă noi, ceilaţi, aflaţi în faţa domniei sale am fost îndelung şi amănunţit scanaţi de aparatul unei domnişoare pe care n-a întrebat-o nimeni de unde e şi de ce pozează pe fiecare dintre cei care pun întrebări.
Acest spectacol ieftin a fost vizibil negustat nici de cei doi specialişti, dar nici de reprezentanţii Chevron. Şi au fost multe scene. Ori legate de “agitatori”, ori de comentariul unui localnic, care a fost umilit cu satisfacţie în faţa întregii săli, minute în şir şi în reprize repetate.
Trecând de primitivismul în nota căruia a fost condusă adunarea, specialiştii au început să-şi expună punctele de vedere.
“Nu ne opreşte nimeni să gândim legile”
Academicianul Atanasiu a susţinut utilitatea scanării pământului în vederea aflării configuraţiei sale. Mesajul acestuia a fost că prospecţiunile sunt binevenite pentru a contura imaginea subsolului. Explorarea, de asemenea e importantă pentru a-i vedea conţinutul. Iar în 5 ani (cât va dura explorarea), probabil vor apărea alternative la fracturarea hidraulică, idee împărtăşită şi de alţi specialişti de profil. Cât despre condiţiile de exploatării, controlul acesteia şi termenii contractului cu statul, omul a specificat: “Nu ne opreşte nimeni să gândim legile în acest timp”.
Fracturarea, întoarsă ca la Ploieşti
“Se face în România din 77, în exploatarea petrolului” a fost placa prin care s-a încercat minimalizarea riscurilor fracturării hidraulice. Dar, în exploatarea petrolului se face până la maxim 3 m în jurul puţului, iar în cazul gazelor de şist “nu cred că se va ajunge la mai mult de 75 de metri”, după cum a răspuns expertul forajist. Asta implicând presiuni şi volume mult mai mari de fluid de injecţie. O altă informaţie foarte preţioasă pe care ne-a dat-o a fost şi aceea că, în cazul unui strat curbat, nu se poate face fracturare şi atunci trebuie să se renunţe la exploatare – tocmai pentru că fisurile, trecând în alt strat nu mai pot fi controlate.
L-am întrebat la sfârşit pe specialistul forajist dacă chiar crede că toată această poveste cu fracturarea hidraulică este chiar lipsită de riscuri, la care mi-a răspuns: “Sigur că există riscuri. Nicio sondă nu este lipsită de risc!”
O altă problemă controversată a fost dacă explorarea implică sau nu şi un test de fracturare. Pentru că mulţi – specialişti sau nu – susţin că în faza de explorare nu se face fracturare. Acest lucru s-a menţionat şi în această comunicare la început. Însă întrebaţi fiind, punctual, dacă chiar nu se face deloc fracturare în faza de explorare, inginerul forajist a răspuns că, da, la sfârşit există posibilitatea de a se face un test prin fracturare hidraulică.
Acviferul dobrogean transfrontalier – piedica gazelor de şist
S-a vorbit şi despre acviferul dobrogean, resursa de apă a Dobrogei pentru multe generaţii de aici încolo, acvifer din care se alimentează şi bulgarii, acesta fiind şi pe teritoriul lor. “Împreună cu colegii din Bulgaria, se face un studiu pentru stabilirea geochimiei şi geografiei acviferului”, a spus inginerul forajist. Deşi a făcut paralele cu alte acvifere care au fost străpunse de foraje pentru ţiţei sau gaze convenţionale, acesta a recunoscut (după şedinţă) că acest acvifer şi faptul că este transfrontalier este o problemă pentru explorarea/exploatarea gazelor de şist.
Mesajul localnicilor din Comana: “Go home!”
Oricum, locuitorii din Comana nu a fost convinşi de niciunul din argumentele aduse. Reprezentantul lor cel mai vocal şi cel mai bine informat a cerut explicaţii pentru realitatea zugrăvită de documentarul Gasland şi cum de compania Chevron sau o altă companie americană nu a dat în judecată realizatorul, dacă ceea ce spune el acolo e fals. (Şi, din nou, vicele nu a reuşit să se abţină de a face băşcălie. “Domnu Şchiopu, dumneavoastră credeţi în filme?” )
La întrebarea aceasta, reprezentantul companiei Chevron a dat un răspuns parcă desprins dintr-un discurs politic (sau de concurs de Miss): “oamenii pot face filme şi compania Chevron e foarte fericită că se întâmplă asta. Chevron nu opreşte oamenii din a-şi spune părerea. Toată lumea menţionează Gasland, dar nimeni nu spune despre Truthland, unde se arată că gaze în apă ajung şi din alte motive – conducte de gaze, de ex.). Lumea poate spune orice, noi nu-i dăm în judecată.”
Întrebări rămase cu răspunsul în aer
Î (dl. Şchiopu): E exploatarea de interes naţional? Nu e, pentru că e vorba de o companie privată. Există o lege care să reglementeze exploatarea gazelor de şist?
R (vicepreşedinte CJ – în continuare “vicele”): Aţi fi mai fericiţi să se dea o lege specială pentru gazele de şist şi să vă exproprieze?
Î (dl. Şchiopu): Când s-au plantat dispozitivele (geofonii, de către Prospecţiuni n.r.), m-a întrebat cineva? Nu! M-am trezit cu ele pe teren. Iar în contractul pe care-l am cu arendaşul se stipulează clar că nu se schimbă destinaţia pământului. Nu e o încălcare a dreptului la proprietate?
R (vicele): La întrebarea asta vă răspund separat, în particular.
Î (localnic): Ce cantitate de apă se va folosi şi de unde va fi luată?
R: – (Chevron nu a putut răspunde pentru că n-au avut cu ei specialistul şi nici specialiştii noştri nu au ştiut răspunsul la această întrebare: “nu se poate spune acum”.)
Î (militant Mangalia): Aţi văzut studiul Parlamentului European în care se prezintă riscurile fracturării hidraulice?
R (vicele): Eu nu vreau să comentez pe un studiu. Am specialişti aici.
Î (alt militant Mangalia): De ce au fost interzise exploatările în 15 state din SUA?
R (Chevron): Nu putem specula asta. Putem însă vorbi despre beneficii.
Final demn de teatru comic
Dl. Şchiopu: Comunitatea asta nu vrea exploatarea gazelor de şist. Nu vrea nimic nici o etapă, nici prospectare, nici explorare. Ce faceţi în cazul ăsta?
R (vice): Nu ştiu, n-am cum să vă răspund. Dacă doriţi pot trimite o scrisoare Guvernului să întreb.
R (Chevron): Nu trebuie să ne gândim la ce-o să se întâmple dacă nu veţi fi de acord.Trebuie să ne concentrăm pe pe ce anume doriţi acum, să observăm, să vă ascultăm, să vă răspundem, să comunicăm… Noi vom veni de fiecare dată când ne veţi solicita informaţii, vom veni când veţi avea nelămuriri sau nevoie de noi…
Dl. Şchiopu: (traducătorului)Mai înţelegem şi noi ceva engleză domnişoară. (Reprezentantului Chevron): Din ce-aţi vorbit am înţeles “come back”, “come back”… E clar, nu scăpăm. O să tot veniţi…. Dar în situaţia în care vrem să “go home!”?
Chevron: Dar despre beneficii nu vreţi să ştiţi? Am vrea să vorbim şi despre beneficiile pe care le va avea comunitatea şi cum o putem ajuta…
Rodica Cruceanu (militant Mangalia): “La Bârlad s-a dat o ambulanţă…”
Vicele: Doamne Dumnezeule! Dumneavoastră chiar n-aveţi ruşine?!
Chevron: Vom veni de fiecare dată în faţa comunităţii, vom veni să vedem ce nevoi are comunitatea…
Paula Anastasia Tudor, Gazeta de Constanta, gzt.ro, 2 nov.2013.
