Şantierul-fantomă din Mangalia, din nou scos la mezat

Privatizare sub presiunea F.M.I.

După mai multe privatizări ratate, în principal din vina funcţionarilor statului, fostul şantier militar din Mangalia va fi, din nou, scos la privatizare. Şi nu pentru că statului i s-a năzărit din senin să vândă compania falimentară, ci pentru că unitatea se află pe „lista neagră“ a Fondului Monetar Internaţional.

Guvernul s-a angajat faţă de F.M.I. că va vinde majoritatea portofoliului de companii din subordinea Ministerului Economiei, potrivit scrisorii de intenţie transmisă organizaţiei financiare internaţionale.

Printre cele 14 unităţi controlate de către Ministerul Economiei şi propuse la privatizarea forţată se află şi Şantierul Naval Mangalia, alături de companii-gemene din fosta industrie de apărare, precum Romarm, U.M. Cugir, U.M. Mija, U.M. Sadu, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb, I.A.R. Braşov, Romaero.

Dacă în cazul celorlalte companii din apărare, care de bine de rău au funcţionat, în cazul fostului şantier militar, situaţia este gravă. Unitatea mai are opt salariaţi şi a intrat în 2013 fără nicio speranţă de privatizare.

În ultimii unsprezece ani, societatea a funcţionat mai mult pe pierdere. Şantierul Naval Mangalia are un capital social de 5,27 milioane de lei şi a acumulat, până în prezent, datorii de peste 16,3 milioane lei. În 2008 s-a consumat cel mai răsunător eşec la privatizare a şantierului, respectiv asocierea cu celebrul grup naval Lurssen. Germanii, care voiau să construiască la Mangalia nave militare de mici dimensiuni, au renunţat, la scurt timp, la această asocierea cu statul român, din lipsă de comenzi, iar şantierul s-a întors la situaţia falimentară. Guvernanţii par să fi uitat acest lucru, pentru că s-au angajat în faţa F.M.I. să găsească investitor pentru şantier.

„Pentru privatizările majoritare, pentru care căutăm investitori strategici, vom face acest lucru cu scopul de a atrage noi investiţii şi a asigura expertiză profesională pentru consolidarea viabilităţii operaţiunilor şi livrării serviciilor. Ne angajăm să nu divizăm şi/sau fuzionăm societăţile sau activele societăţilor programate pentru oferte publice iniţiale, cu excepţia celor prevăzute în planul de reorganizare a Hidroelectrica sau conform celor specificate în continuare“, se arată în scrisoarea de intenţie.

Este greu de crezut că ceea nu s-a reuşit în ultimii ani, respectiv privatizarea prin asociere a şantierului, va fi realizată acum, în condiţii mult mai vitrege.

Darius MARTINESCU, observatorconstanta.ro, Marti, 17 sept.2013.