Legenda fluviului subteran de sub Dobrogea

0
365

Ingi­ne­rie. Înce­pând din 1970, în judeţul Con­stanţa s‑au rea­li­zat nu mai puţin de 800 de fora­je pen­tru cap­ta­rea apei afla­te la mare adân­ci­me.

S‑a con­sta­tat că aceas­tă apă are o vechi­me de 23.000 de ani. (…) Noi bem aici, în jude­țul Con­stan­ța, apă fosi­lă”. Nico­lae Pitu, geo­log.

O des­co­pe­ri­re care acum este uşor argu­men­ta­tă şti­inţi­fic a dat naş­te­re, în urmă cu 50 de ani, unei legen­de spec­ta­cu­loa­se: flu­vi­ul sub­te­ran de sub Dobro­gea, care cur­ge invers decât ape­le obi­ş­nu­i­te, de la vale la deal. După ce a fost lămu­ri­tă aşa-zisa ciu­dă­ţe­nie, au fost des­co­pe­ri­te şi avan­ta­je­le apei sub­te­ra­ne. Ast­fel, local­ni­cii din Con­stanţa au acum la robi­net o apă fosi­lă, pură, veche de 23.000 de ani.

Dacă te duci azi în judeţul Con­stanţa şi întrebi de „flu­vi­ul sub­te­ran”, sigur vei găsi oameni care să-ţi spu­nă că au auzit de aşa ceva. Cu atât mai mult cu cât lumea a văzut apa cum ţâş­neş­te din pământ, ca o fân­tâ­nă arte­zi­a­nă, de câte ori s‑au făcut fora­je, şi în apro­pi­e­re de lacul Siu­tghi­ol, lân­gă sta­ţiu­nea Mama­ia şi la Med­gi­dia, Lazu, la Efo­rie sau Man­ga­lia.

E cu atât mai ciu­dat să se întâm­ple aşa ceva într-un judeţ, pre­cum Con­stanţa, care din­tot­dea­u­na a sufe­rit din cau­za lip­sei sur­se­lor de apă pota­bi­lă. Nici pămân­tul dobro­gean nu e dar­nic în râuri sau pâra­ie, dacă vor­bim de cele de supra­fa­ţă, cum nici cerul nu tri­mi­te aici prea mul­te ploi, zona con­frun­tân­du-se dese­ori cu sece­ta.

Pri­me­le fora­je, în cău­ta­rea apei din adân­curi, au fost făcu­te de o fir­mă bel­gi­a­nă, în 1897, aproa­pe de ora­şul Con­stanţa, în zona Cara­gea-Der­men. Apa a fost găsi­tă la 35 de metri adân­ci­me. Au mai fost săpa­te puţuri şi în 1927. Pe atunci, numai cen­trul ora­şu­lui Con­stanţa avea apă, prin con­duc­te, dato­ri­tă fora­je­lor. Dar legen­da aşa-zisu­lui râu sub­te­ran s‑a năs­cut abia când auto­ri­tă­ţi­le comu­nis­te au decis con­stru­i­rea cana­lu­lui Dună­re-Marea Nea­gră.

Legen­da a por­nit de la un mai­s­tru de son­dă

Om de şti­inţă, dar în ace­la­şi timp con­stă­nţean, ingi­ne­rul Nico­lae Pitu este omul ide­al pen­tru a ne pre­zen­ta ori­gi­ni­le fan­te­zis­tei poveşti. Car­tea sa de vizi­tă e com­ple­ta­tă de fap­tul că a „bătut ţăru­şul”, cum se expri­mă el, la 90% din puţu­ri­le săpa­te în acest judeţ. Întâm­pla­rea face că inter­lo­c­u­to­rul nos­tru absol­vea Insti­tu­tul de Mine şi Geo­lo­gie din Bucu­reşti, spe­cia­li­ta­tea hidro­ge­o­lo­gie, în 1957, chiar anul în care s‑a năs­cut poves­tea flu­vi­u­lui sub­te­ran.

Vă invi­tăm să citi­ţi con­ti­nu­a­rea arti­co­lu­lui în romanialibera.ro.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele