Beata Stelmach spune că autorităţile poloneze şi companiile informează publicul în amănunt despre consecinţele exploatării gazelor de şist.
Beata Stelmach, viceministru al Afacerilor Externe al Poloniei, vorbeşte despre performanţele economiei ţării sale în perioada de criză, dar şi despre provocările viitorului, dintre care una este dezbătută aprins şi în România: exploatarea gazelor de şist
Doamnă ministru, cum se prezintă situaţia economică a Poloniei în această perioadă de criză?
Pe fondul crizei economice globale, economia Poloniei şi-a demonstrat rezistenţa şi puterea. Potenţialul existent în economia noastră este rezultanta efectelor reformei socio-economice, ca şi a unei transformări economice corecte, care durează de peste două zeci de ani. Datorită acestor eforturi, Polonia a reuşit nu numai să evite consecinţele nefavorabile ale crizei, dar a înregistrat o creştere sistematică. Creşterea economică a Poloniei acumulată în anii 2008-2012, a atins 18,1%, iar aportul Poloniei la economia mondială a crescut de la nivelul de 0,81% în 1992 şi 0,92% în 2004, la aproape 1% în 2011.
Cum se descurcă întreprinderile poloneze, mai ales în ceea ce priveşte exportul?
Din ce în ce mai des, exportul reprezintă pentru întreprinderile poloneze o modalitate de echilibrare a veniturilor, în contextul scăderii vânzărilor pe piaţa locală. Dintre ramurile poloneze cele mai importante la export sunt produsele industriei chimice, 14% din exportul total, produsele agroalimentare, cu 11,9%, ca şi produsele ceramice cu 3%. Într-o perspectivă pe termen lung, tehnologiile clasice vor fi înlocuite cu soluţii noi. Vor apărea şi noi domenii la export. În cazul unor tehnologii ale viitorului, Polonia are şanse să obţină prioritate competitivă în cadrul comerţului internaţional. Este vorba, printre altele, de mineritul în domeniul cuprului, de sectoarele complementare ale mineritului, de aviaţie, industria de maşini şi programare.
Cum stă Polonia situaţia în ceea ce priveşte siguranţa energetică?
Cea mai mare parte a energiei primare în cadrul energy-mix-ului nostru provine din resurse proprii de cărbune. Totuşi, în viitor, rolul cărbunelui în cadrul economiei poloneze inevitabil va scădea treptat. Este o consecinţă a realizării politicii climatice, ca şi de trecere la alte surse mai avansate.
Polonia dispune de condiţii specifice în sectorul de ţiţei şi gaze, care sunt determinante pentru siguranţa noastră energetică. Aproximativ 98% din ţiţei provine din import, aproape în întregime din Rusia. În cazul gazelor, aproximativ 70% provine din import, mai ales din Rusia. Gradul mic de diversificare reprezintă unul din subiectele care se bucură de o atenţie deosebită din partea guvernului polonez. Acest lucru se referă mai ales la gaze, pe care până acum puteam să le importăm în mică măsură şi din alte direcţii. Situaţia se va schimba în mod semnificativ din a doua jumătate anului 2014, când va fi dat în folosinţă terminalul de gaz lichefiat din Swinoujście. Influenţa pozitivă va putea fi resimţită şi în ceea ce priveşte siguranţa energetică a altor ţări din regiune, şi datorită construirii legăturilor inter sisteme – elemente componente coridorului Nord-Sud.
Întărirea mecanismelor de piaţă în sectorul de gaze pe pieţele internaţionale trebuie să constituie un factor suplimentar, favorizant, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea siguranţei energetice, ca şi restricţionarea practicilor monopoliste. În această privinţă, în mare parte, meritul îi revine dezvoltării sectorului de hidrocarburi neconvenţionale.
Legat de acestea, care este situaţia gazelor de şist din Polonia ?
Citiţi continuarea articolului în adevarul.ro, duminică, 28.04.2013.
