Thomas Holst: “În Dobrogea ne-a adus geologia. Nu otrăvim fântâni, nu omorâm copii”.
Despre Chevron şi exploatarea gazelor de şist în Dobrogea au curs râuri de cerneală. ONG-uri, primari, politicieni, parlamentari, toţi au luat o poziţie tranşantă, reclamând faptul că exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică ne va otrăvi apa, ne va polua pământul, va produce cutremure. S-au organizat mitinguri şi chiar şi referendum în mai multe localităţi din judeţ pentru a interzice aceste exploataţii. Pentru a lămuri toate aceste temeri şi semne de întrebare, am stat de vorbă cu Thomas Holst, şeful Chevron în Estul Europei.
– Cine este Chevron şi ce caută în Dobrogea?
– Chevron este o companie de gaz americană cu o tradiţie de peste 120 de ani şi activităţi în 60 de ţări din întreaga lume. În Dobrogea ne-a adus geologia. Potrivit specialiştilor, de la Marea Baltică şi până la Marea Neagră există o linie geologică cu roci în care sunt depozitate importante cantităţi de gaze naturale, care ar putea fi eliberate şi exploa-tate prin aplicarea a două tehnologii, folosite de zeci de ani. Prima tehnologie este forarea pe orizontală, la adâncimi cuprinse între 2 şi 4 km, iar cea de-a doua tehnologie este fracţionarea hidraulică. Cele două tehnologii consacrate – forarea orizontală şi fracturarea hidraulică – au fost folosite decenii întregi în întreaga lume în siguranţă, pentru exploatarea resurselor de ţiţei şi gaze naturale. În ultimii zece ani, cele două tehnologii au fost folosite împreună pentru a putea exploata gazele naturale captive în argilele gazeifere aflate la mare adâncime. Mai exact, pentru a ajunge la argile unde gazul natural este captiv, o sondă este forată vertical la câteva mii de metri adâncime. Mai precis, la o adâncime de trei-patru km, aşadar, la mare distanţă de apele subterane. În momentul în care sonda este forată la adâncimea dorită, se trece la forarea orizontală pentru a putea acoperi o suprafaţă mai mare a argilelor gazeifere. Prin această metodă este nevoie de forarea a mai puţine sonde pentru a exploata zăcământul, scăzând implicit necesarul de teren pentru operaţiunile de forare. Se forează orizontal, la o adâncime de aproape 1.500 m. Aceste două tehnologii există şi au fost folosite timp de mai bine de 40 de ani.
– Care este stadiul proiectului privind exploataţiile din judeţul Constanţa? Când vor începe primele săpături, când s-ar putea extrage primele gaze din pământ dobrogean?
Citiţi articolul integral în Cugetliber.ro, Miercuri, 17.04.2013.
