Ce alimente consumam si cum le combinam in perioada de post religios

0
296

„Omul este omnivor si o dieta naturala este una omnivora. Totusi, corpul nostru are capacitatea sa traiasca si renuntand la anumite grupe alimentare esentiale, cum ar fi carnea sau produsele animale. Anumite rezerve de vitamine si minerale pot fi suficiente pentru mai multi ani de dieta exclusiv vegetariana. Pentru anumiti oameni acest lucru este benefic pentru sanatate, atat pentru cea fizica dar mai ales pentru cea psihica”, este de parere nutritionistul Cristian Margarit.

Pe langa cei care tin post religios in ultimii ani prinde teren si la noi modul de alimentatie vegetarian si vegan, cu diverse trepte intermediare. Sunt oameni care nu mai vor sa manance carne rosie dar mananca peste, oua si lactate pe langa produse vegetale. O categorie ramane doar cu lactate, oua si vegetale. Altii decid sa scoata orice produs de origine animala din dieta, fie el obtinut prin sacrificarea animalului sau nu.

Eliminand alimentele de origine animala se reduce aportul de toxine acumulate in lantul trofic precum si hormonii de origine animala din alimentatie.

Vegetalele au, in medie, un pH mai ridicat si pot contracara aciditatea excesiva data de stress, alimente de origine animala (excesul de carne, prajeli), diverse boli, efort fizic.

De asemenea, continutul de enzime este pastrat intact in produsele vegetale crude. Acest lucru ajuta in unele cazuri la detoxifiere si la o echilibrare metabolica.

Iata principalele grupe de alimente pe care le putem folosi intr-o dieta vegetariana:

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Nuci, seminte, alune

Nucile (care cresc in copaci sau arbusti: nuci, caju, braziliene, alune de padure, migdale) contin si cantitati mari de grasimi, fibre, vitamine liposolubile. Arahidele nu intra in aceasta categorie si trebuie evitate, chiar daca sunt ieftine. Nucile se consuma ca atare, crude sau inmuiate in apa. Macinarea sau transformarea lor in pasta/unt expune grasimile oxidarii si este utila doar daca se face imediat inainte de a fi mancate. Prajirea distruge substante nutritive utile si produce compusi toxici.

Semintele (canepa, in, chia): contin cantitati mari de grasimi, in special omega 3 de origine vegetala, proteine, fibre. Pot fi folosite si alte seminte, dar avand grija la echilibrarea aportului de omega 3 cu omega 6. Pot fi macinate, incoltite, consumate ca atare (o masa separata) sau incluse in salate, unturi de nuci/seminte.

Leguminoase

Leguminoasle (naut, linte, mazare, fasole): contin si carbohidrati, fibre (din pacate unele cu potential de a fermenta). Se recomanda inmuierea in apa si fierberea. Anumiti germeni se pare ca accelereaza procese nenaturale din corp.

Soia, desi foarte populara, este contraindicata din cauza problemelor ridicate de continutul de estrogen, substante care afecteaza tiroida si diversi contaminanti rezultati din procesele de prelucrare. Soia este o planta provenita din alta zona a lumii si nu ar trebui consumata de catre noi. Daca, totusi, alegi sa consumi soia, foloseste o varianta procesata natural, fermentata (tofu fermentat, sos de soia, miso, tempeh) sau chiar pudra de soia fermentata, cu probiotice.

Cereale si pseudocereale

Cerealele (porumb, orez, grau, ovaz, secara, orz, orez, hrisca, mei, quinoa, amaranth): contin cantitati mai mici de proteine dar mai mari de carbohidrati decat nucile si leguminoasele. Se recomanda consumul de cereale cu bobul cat mai mic, astfel incat aportul de proteine, vitamine, minerale sa fie cat mai mare fata de cel de carbohidrati (calorii). Taratele contin cea mai mare parte a nutrientilor dar si antinutrienti si alergeni (in special taratele de grau). Anumite cereale pot fi consumate incoltite. Sunt de evitat cele bogate in gluten (graul in special), orezul alb, cerealele procesate (fulgi de cereale). Porumbul trebuie folosit cu masura, iar modul traditional de prelucrare (in America Centrala) includea si folosirea apei de var (hidroxid de calciu – var stins) in procesele de prelucrare primare.

Ciuperci

Ciupercile proaspete (nedeshidratate) contin cantitati relativ mici de proteine sau carbohidrati insa sunt cunoscute pentru vitamine, minerale (in functie de mediul de cultura), diversi nutrienti care stimuleaza imunitatea sau au alte efecte benefice pentru sanatate. Pot fi consumate ca atare (crude), fierte sau uscate, inclusiv sub forma de extracte in suplimente nutritive. Ideea ca ciupercile ar fi echivalente din punct de vedere nutritiv cu carnea este gresita.

Radacinoase, frunze, tulpini, inflorescenţe

Radacinoasele si plantele de la care se consuma partile de sub pamant (morcov, telina, sfecla, cartofi, ghimbir, ridichii, gulii, usturoi, ceapa) contin carbohidrati si fibre, vitamine, minerale si o gama intreaga de substante benefice pentru sanatate. Au avantajul ca pot fi pastrate in conditii naturale, fara procesare si consumate in sezonul rece. Pot fi mancate ca atare, sub forma de suc proaspat sau incluse in salate, supe-creme, murate. Nu contin cantitati semnificative de proteine si grasimi.

Frunzele, tulpinile, florile plantelor (broccoli, conopida, spanac, salate, varza, patrunjel etc.) aduc un aport mare de fibre si fitonutrienti. Din punct de vedere energetic sunt aproape neglijabile. Nu au cantitati semnificative de proteine, grasimi, carbohidrati. Fiecare in parte are beneficiile sale si modul de preparare optim. Multe suplimente nutritive de ultima generatie sunt extracte standardizate din aceasta categorie de alimente.

Muraturile obtinute prin fermentatie lactica sunt utile pentru aportul de probiotice. Atentie insa la consumul de sare (poate fi compensat prin hidratare si efort fizic-transpiratie). Muraturile pastreaza bine si vitaminele, deci in sezonul rece sunt de mare ajutor.

Fructe

Fructele (fructele de padure, fructele care apartin zonei temperate, pepeni, citrice, fructe tropicale). Contin apa, carbohidrati si cantitati mici de vitamine si minerale. Nu contin grasimi sau proteine in cantitati semnificative.

Sunt de preferat fructele de padure sau fructele de dimensiuni mici, care aduc putine calorii dar o cantitate mare de vitamine, minerale, fitonutrienti. Se recomanda ca fructele sa se manance proaspete, in sezon.

Fructele uscate sunt “moarte”, contin zahar si conservanti.

Dovleacul este un fruct care poate fi consumat sub forma de supa, sau copt.

O categorie speciala de fructe sunt nuca de cocos, avocado si maslinele, bogate in grasimi sanatoase. In ultimii ani apar studii si informatii despre solanacee (night shades family), care contin diverse toxine si sunt asociate legumelor, desi sunt fructe: rosii, vinete, ardei.

Sucurile de fructe sunt de evitat pentru cei care vor sa slabeasca din cauza aportului masiv de carbohidrati (fructoza) livrati rapid ficatului. Trebuie sa fie proaspete si consumate imediat pentru ca isi pierd rapid calitatile nutritive.

Sucurile pasteurizate nici nu intra in discutie. Sunt apa colorata cu zahar si aditivi.

Sucurile naturale pot avea insa si avantajul unei asimilari mai bune a unor vitamine, minerale, fitonutrienti.

Alge, vlastari, germeni

Algele (alge marine, spirulina, clorela) contin cantitati foarte mari de proteine (in susbtanta uscata) si cu un profil de aminoacizi mai bun decat al leguminoaselor, de exemplu. Acizii grasi esentiali sunt si ei prezenti. Algele contin si o serie de alte vitamine mai putin sau deloc prezente in plante. Pot contine chiar si omega 3 cu catena lunga sau vitamina B12 insa deocamdata utilitatea lor din aceasta sursa este in curs de cercetare. Mineralele continute sunt in functie de mediul de cultura.

Germinarea poate fi o solutie pentru obtinerea de vitamine si enzime in sezonul rece, cand cele mai multe alimente sunt preparate termic.

Condimente Condimentele pot proveni din toate categoriile de mai sus dar se folosesc in cantitati mici pentru a imbunatati gustul, aspectul, digestibilitatea. Multe au valoare terapeutica mare, continand substante apropiate ca efect de diverse medicamente, antioxidanti, enzime, vitamine, minerale.

Produse si alimente de post gasite in magazine

In general, in magazinele care vand produse pentru “dieta” sau “vegetariene” intalnim soia, cereale procesate, paste, faina, uleiuri, zahar si alte alimente care, nici macar nu pot fi incluse intr-o dieta sanatoasa, dar au parte de o publicitate inteligenta, pacalind astfel consumatorul.

jurnalul.ro, miercuri, 14 nov.2012.


piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply