Senatul a dat liber la exploatarea gazelor de sist

0
232

Iată şi lis­ta sena­to­ri­lor care au fost de acord (link):

http://senat.ro/VoturiPlenDetaliu.aspx?AppID=b7dcf488-5884–45e2-8757-b53a6f47da2c

Sena­tul Româ­ni­ei a res­pins, ieri, pro­pu­ne­rea legi­sla­ti­vă pri­vind inter­zi­ce­rea explo­ră­ri­lor şi exploa­tă­ri­lor gaze­lor de şist prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că. Pro­pu­ne­rea a întru­nit 11 voturi pen­tru, 9 abţi­neri şi 53 împo­tri­vă, Sena­tul fiind pri­ma came­ra sesi­za­tă

Legea a fost res­pin­să, dupa ce rapor­tul de admi­te­re cu amen­damen­te ela­bo­rat de Comi­sia eco­no­mi­că, indus­trii şi ser­vi­cii a Sena­tu­lui a fost, la rân­dul său, res­pins.
În expu­ne­rea de moti­ve se ara­tă că exploa­ta­rea hidro­car­bu­ri­lor lichi­de sau gazoa­se prin meto­da frac­tu­ra­rii hidra­uli­ce este con­tes­ta­tă de spe­cia­li­şti din cau­za ris­cu­lui ridi­cat de polu­a­re a mediu­lui.

Inte­re­sant este fap­tul că pro­iec­tul res­pins de Senat a fost ini­ţi­at (desi­gur, cand USL era în opo­zi­ţie şi nu stri­ca să îţi clă­deşti un pic de ima­gi­ne „ver­de“)… de repre­zen­tanţii USL, ace­ia­şi care, ieri, au votat PENTRU exploa­ta­rea gaze­lor de sist! Din opo­zi­ţie, USL a con­tes­tat pla­nu­ri­le com­pa­niei ame­ri­ca­ne Che­vron de a extra­ge gaze­le de şist în Româ­nia, după ce gigan­tul ener­ge­tic ame­ri­can a con­ce­sio­nat patru peri­me­tre – trei în Dobro­gea şi unul în Vaslui – şi a şi înce­put, într-unul din­tre ele, lucră­ri­le de pros­pe­cţiu­ne.

Iată ce scria, în expu­ne­rea de moti­ve a legii, Adri­an Solo­mon, unul din­tre cei care au ini­ţi­at legea, dar care au şi respins‑o, ieri: „Meto­da folo­si­tă, extrem de con­tro­ver­sa­tă la nivel mondi­al, a fost inter­zi­să în Franţa, Bul­ga­ria, Irlan­da, Afri­ca de Sud, Can­a­da şi sus­pen­da­tă în Marea Bri­ta­nie, pre­cum şi în 18 sta­te din SUA. Exploa­ta­rea hidro­car­bu­ri­lor lichi­de sau gazoa­se (sha­le gas – gaze­le de şist) prin meto­da frac­tu­ră­rii hidra­uli­ce este o meto­dă con­tes­ta­tă de spe­cia­li­şti dato­ri­tă ris­cu­lui ridi­cat de polu­a­re asu­pra mediu­lui cau­zat de:

- uti­li­za­rea unui fluid com­pus din apă, nisip, cir­ca 596 sub­stanţe chi­mi­ce (une­le necu­nos­cu­te, iar alte­le cunos­cu­te astăzi ca fiind can­ce­ri­ge­ne) afla­te în 900 de pro­du­se chi­mi­ce, adi­tivi şi alte sub­stanţe cu efec­te necu­nos­cu­te ceea ce va con­du­ce, inva­ri­a­bil, la polu­a­rea solu­lui cu impli­ca­ţii majo­re pen­tru agri­cul­tu­ră, acva­cul­tu­ră şi zoo­teh­nie;
- cre­ş­te­rea rapi­dă a gra­du­lui de polu­a­re a ape­lor fre­a­ti­ce (pân­ze acvi­fe­re cuprin­se între 0 şi 50 m)

- polu­a­rea pro­gre­si­va şi ire­me­di­a­bi­lă a acvi­fe­re­lor de medie şi mare adân­ci­me (50 – 250 m);

- uti­li­za­rea a mili­oa­ne de metri cubi de apă pen­tru fie­ca­re foraj din care se va extra­ge gazul de şist, ceea ce va con­du­ce la scă­de­rea nive­lu­lui hidros­ta­tic al tutu­ror fora­je­lor afla­te în exploa­ta­re urma­tă de seca­rea aces­to­ra;

- scoa­te­rea din cir­cu­i­tul agri­col a unor tere­nuri (den­si­ta­tea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km2 la care se ada­u­gă reţea­ua de con­duc­te pen­tru trans­port);

- ris­cul extrem de ridi­cat de con­ta­mi­na­re a tere­nu­ri­lor agri­co­le;

- polu­a­rea sono­ră în are­a­lul în care se vor face exploa­tă­ri­le dato­ri­tă echi­pa­men­te­lor de foraj şi pom­pe­lor de pute­re foar­te mare care vor injec­ta şi extra­ge flui­dul în/din son­dă;
- polu­a­rea sono­ră şi a aeru­lui pe tra­se­ul din­tre exploa­tări şi punc­te­le logis­ti­ce de pre­lu­a­re a mate­ri­a­le­lor şi des­căr­ca­re a gaze­lor;

- tra­fi­cul extrem de difi­cil ţinând cont de gaba­ri­tul şi numă­rul extrem de mare al uti­la­je­lor cu care se va lucra;

- cre­ş­te­rea rapi­dă a gra­du­lui de dete­ri­o­ra­re a infras­truc­tu­rii tra­ver­sa­te;
- mobi­li­za­rea, ală­tu­ri de gazul extras a unor sub­stanţe radi­oac­ti­ve şi a altor sub­stanţe cu efect de seră care ori­cât de sigu­re ar fi echi­pa­men­te­le de trans­port şi sto­ca­re a flui­du­lui extras vor fi eli­be­ra­te în atmosfe­ră;

- discon­fort seis­mic ridi­cat în zone­le de exploa­ta­re dato­rat zecilor/sutelor de seis­me pro­vo­ca­te;

- risc seis­mic aso­ci­at prin cre­ş­te­rea numă­ru­lui de cutre­mu­re dar şi apa­ri­ţia unor cutre­mu­re loca­le;

- inci­denţa cres­cu­tă a cazu­ri­lor de îmbol­nă­viri atât pen­tru oameni cât şi pen­tru ani­ma­le­le în con­di­ţi­i­le dete­ri­o­ră­rii cali­tă­ţii apei, aeru­lui şi supra­feţei solu­lui;

- depo­pu­la­rea rapi­dă a zone­lor din veci­nă­ta­tea exploa­tă­ri­lor.

Zone­le din Româ­nia pro­gra­ma­te pen­tru exploa­ta­re prin frac­tu­ra­re (fisu­ra­re) hidra­uli­că a roci­lor:

BARLAD (VASLUI)
VOIVOZI (BIHOR)
TRIA (BIHOR)
BAILE FELIX (BIHOR)
TULCA (BIHOR)
ADEA (ARAD)
CURTICI (ARAD)
PERIAM (TIMIŞ)
BILED (TIMIŞ)
PAULIS (TIMIŞ)
PARA (TIMIŞ)
BUZIA (TIMIŞ)
CRAI (TIMIŞ)
MACIN (TULCEA)
BABADAG (TULCEA)
CAPIDAVA (CONSTANTA)
EFORIE (CONSTANTA)
COSTINESTI (CONSTANTA)
VAMA VECHE (CONSTANTA)
ADAMCLISI (CONSTANTA)

Având în vede­re, toa­te cele enu­me­ra­te mai sus, vă pre­zint spre apro­ba­re urmă­to­rul pro­iect de lege care va pune la adă­post cetă­ţe­nii Româ­ni­ei şi rezer­ve­le de apă (deja limi­ta­te) acum şi în vii­tor lăsând gene­ra­ţi­i­lor vii­toa­re o ţară cura­tă şi sănă­toa­să.

INIŢIATOR

Depu­tat PSD – Adri­an SOLOMON

Şi, un frag­ment din moţiu­nea ace­lu­ia­şi depu­tat USL Adri­an Solo­mon:

PRIVATIZĂRI DIN CARE NU CAȘTIGĂ NICI STATUL, NICI ECONOMIA, DOAR CLIENTELA POLITICĂ

Sti­ma­ţi colegi,

În 20 mar­tie a.c. Guver­nul a apro­bat trei Hotă­râri de Guvern prin care se înche­iau acor­duri petro­li­e­re de con­ce­siu­ne către com­pa­nia ame­ri­ca­nă Che­vron, pen­tru explo­ra­re dezvol­ta­re-exploa­ta­re a gaze­lor de şist în Dobro­gea.

Pri­ma între­ba­re care se pune este de ce Guver­nul a apro­bat acor­duri petro­li­e­re cu o sin­gu­ră com­pa­nie, deşi mai exis­tau şi alte com­pa­nii care ar fi dorit să înche­ie ast­fel de acor­duri petro­li­e­re cu auto­ri­tă­ţi­le româ­ne?

A doua între­ba­re este care e nive­lul de secre­ti­za­re pen­tru fie­ca­re acord din­tre cele menţio­na­te, şi prin ce act a fost secre­ti­zat fie­ca­re acord.

Am atras atenţia şi noi, USL, şi soci­e­ta­tea civi­lă asu­pra fap­tu­lui că în legi­sla­ţia pri­vi­toa­re la pro­te­cţia infor­ma­ţi­i­lor cla­si­fi­ca­te se inter­zi­ce expres secre­ti­za­rea în bloc a con­trac­te­lor sau acor­du­ri­lor.

Com­pa­nia ame­ri­ca­nă Che­vron a pri­mit drep­tul de a explo­ra şi exploa­ta gaze­le de şist pe trei peri­me­tre, toa­te aflân­du-se în jude­tul Con­stanţa, în supra­fa­ţă tota­lă de apro­xi­ma­tiv 300.000 de hec­ta­re. Cele trei peri­me­tre se află în zone­le Vama Veche, Adam­cli­si şi Cos­ti­neşti. Che­vron mai deţi­ne licenţe de explo­ra­re şi exploa­ta­re şi în zona Bâr­la­du­lui.

De ce au fost apro­ba­te acor­du­ri­le ce per­mit Che­vron exploa­ta­rea gaze­lor de şist, în con­di­ţi­i­le în care nu exis­tau stu­dii şi nici cadrul legi­sla­tiv spe­ci­fic care să regle­men­te­ze con­di­ţi­i­le teh­ni­ce de explo­ra­re-exploa­ta­re care să evi­te ris­cu­ri­le geo­lo­gi­ce, de mediu, de polu­a­re a ape­lor fre­a­ti­ce?

În cazul reac­toa­re­lor nuclea­re de la Cer­na­vo­dă s‑a cerut accep­tul locu­i­to­ri­lor ora­şu­lui şi a exis­tat, per­ma­nent, un pro­gram de asis­tenţă finanţat de stat pen­tru cetă­ţe­nii din Cer­na­vo­dă. Ce con­sul­tări au avut loc cu locu­i­to­rii din Bâr­lad ori cu cei de pe lito­ral? De alt­fel, pro­tes­te­le locu­i­to­ri­lor, la care s‑au ală­tu­rat şi repre­zen­tanţi ai admi­nis­tra­ţi­ei loca­le, ne ofe­ră răs­pun­sul la aceas­tă între­ba­re.

Secre­to­ma­nia guver­na­men­ta­lă a pri­mit o pal­mă ustu­ră­toa­re de la fir­ma Che­vron, care a decla­rat că nu a cerut secre­ti­za­rea con­trac­te­lor. Repre­zen­tanţii Guver­nu­lui spun că aceas­tă obli­ga­ţie le revi­ne, ca o con­se­cinţă a legii petro­lu­lui. Nevo­ia de trans­pa­renţă, însă, în cazul unei deci­zii atât de anga­jan­te și în con­di­ți­i­le în care inves­ti­to­rul extern este de acord, impu­ne însă dese­cre­ti­za­rea aces­tor con­trac­te. Aceas­ta moțiu­ne doreș­te să sanc­țio­ne­ze în pri­mul rând lip­sa de trans­pa­ren­ță din acest pro­iect“.

Alte păreri des­pre explo­ta­rea gaze­lor de şist:

Par­la­men­tul Euro­pean reco­man­da inter­zi­ce­rea exploa­ta­rii gaze­lor de sist prin meto­da frac­tu­ra­rii hidra­uli­ce

 Întru­cât for­ma­ţiu­ni­le de gaz de șist sunt struc­turi imper­mea­bi­le, sunt nece­sa­re cele mai mari efor­turi pen­tru a acce­de la pun­gi­le de gaz. Exploa­ta­rea aces­tor for­ma­ţiuni pre­zin­tă așa­dar cele mai ridi­ca­te ris­curi de mediu, ast­fel cum se ara­tă într-un Stu­diu pri­vind impac­tul extrac­ți­ei gaze­lor de șist și a petro­lu­lui de șist asu­pra mediu­lui și a sănă­tă­ții uma­ne efec­tu­at de Direc­ția de Tema­tici și Poli­tici Inter­ne din cadrul Par­la­men­tul Euro­pean în iunie 2011.

Potri­vit Stu­di­u­lui PE, insta­la­ţia de frac­tu­ra­re hidra­uli­că sapă ver­ti­cal în stra­tul gazei­fer. În fun­cţie de gro­si­mea aces­tui strat, puţu­ri­le sunt doar ver­ti­ca­le sau sunt con­ver­ti­te în puţuri ori­zon­ta­le pen­tru a maxi­mi­za con­tac­tul cu pun­ga de gaz.

În inte­ri­o­rul aces­tui strat, sunt uti­li­za­ţi explo­zi­bili care să cre­e­ze mici frac­turi prin per­fo­ra­rea coloa­nei de tubaj. Aces­te frac­turi sunt lăr­gi­te arti­fi­ci­al prin injec­ta­rea de apă afla­tă sub pre­siu­ne. Numă­rul frac­tu­ri­lor arti­fi­ci­a­le, lun­gi­mea și pozi­ţia aces­to­ra în strat (ori­zon­ta­lă sau ver­ti­ca­lă) depind de carac­te­ris­ti­ci­le pre­ci­se ale for­ma­ţiu­nii. Aces­te carac­te­ris­tici influ­enţea­ză lun­gi­mea fisu­ri­lor arti­fi­ci­a­le, dis­tanţa din­tre puţuri (puţu­ri­le ver­ti­ca­le sunt mai den­se decât puţu­ri­le ori­zon­ta­le) și con­su­mul de apă.

Apa sub pre­siu­ne des­chi­de fisu­ri­le și per­mi­te acce­sul la un număr cât mai mare de pungi. Oda­tă redu­să pre­siu­nea, ape­le uza­te ames­te­ca­te cu meta­le gre­le sau radi­oac­ti­ve pro­ve­ni­te din for­ma­ţiu­nea de rocă sunt împin­se spre supra­fa­ţă con­co­mi­tent cu gazul. Agenţii de susţi­ne­re, în gene­ral par­ti­cu­le de nisip, sunt ames­te­ca­ţi cu apa. Aceștia con­tri­bu­ie la menţi­ne­rea fisu­ri­lor și per­mit con­ti­nu­a­rea extra­cţi­ei de gaz. La acest ames­tec se ada­u­gă pro­du­se chi­mi­ce pen­tru a asi­gu­ra o dis­tri­bu­ţie omo­ge­nă a agenţi­lor de susţi­ne­re prin for­ma­rea unui gel, pen­tru a redu­ce fri­cţiu­ni­le și, în fine, pen­tru a dizol­va struc­tu­ra gela­ti­noa­să la sfâr­și­tul pro­ce­su­lui de frac­tu­ra­re și a per­mi­te ast­fel reflu­xul flui­du­lui.

Uti­li­za­rea meto­dei de frac­tu­ra­re hidra­uli­că pre­zin­tă urmă­to­rii fac­tori de risc asu­pra mediu­lui:

» Con­su­mul de spa­ţiu în pei­saj, deo­a­re­ce insta­la­ţi­i­le de foraj nece­si­tă spa­ţiu pen­tru echi­pa­men­te­le teh­ni­ce, pen­tru sto­ca­rea flui­de­lor și pen­tru căi­le de acces nece­sa­re livră­rii.

» Polu­a­rea atmosfe­ri­că și foni­că, întru­cât mași­nă­ria fun­cţio­nea­ză pe bază de motoa­re cu com­bus­tie: flui­de­le (inclu­siv ape­le uza­te) pot emi­te sub­stanţe noci­ve în atmosfe­ră, iar cami­oa­ne­le care asi­gu­ră acti­vi­tă­ţi­le de trans­port frec­ven­te pot emi­te com­puși orga­nici vola­tili, alţi polu­anţi atmosfe­rici și zgo­mot.

» Apa ar putea fi con­ta­mi­na­tă cu sub­stanţe chi­mi­ce pro­ve­ni­te din pro­ce­sul de frac­tu­ra­re, dar și cu ape­le uza­te din depo­zit, care conţin meta­le gre­le (de exem­plu, arse­nic sau mer­cur) ori par­ti­cu­le radi­oac­ti­ve. Sub­stanţe­le polu­an­te ar putea migra înspre ape­le de supra­fa­ţă și cele sub­te­ra­ne din cau­ze diver­se cum ar fi trans­por­tul cu camio­nul, scur­ge­ri­le din reţea­ua colec­toa­re, din bazi­ne­le de ape uza­te, din com­pre­soa­re etc., scur­ge­ri­le pro­vo­ca­te de acci­den­te (de exem­plu, explo­zii cu jer­bă de lichid de frac­tu­ra­re sau de ape uza­te), dau­ne­le pro­vo­ca­te pere­te­lui de ciment și coloa­nei de tubaj, sau pur și sim­plu flu­xu­ri­le sub­te­ra­ne necon­tro­la­te afla­te de‑a lun­gul fisu­ri­lor natu­ra­le sau arti­fi­ci­a­le pre­zen­te în for­ma­ţiuni.

» Cutre­mu­re­le de pământ pro­vo­ca­te de pro­ce­de­ul de frac­tu­ra­re sau de inje­cţia ape­lor uza­te.

» Eli­be­ra­rea de par­ti­cu­le radi­oac­ti­ve din sub­sol.

» Con­su­mul enorm de resur­se natu­ra­le și teh­ni­ce în raport cu gazul sau petro­lul recu­pe­ra­bil tre­bu­ie ana­li­zat printr‑o ana­li­ză cos­turi-bene­fi­cii a aces­tor ope­ra­ţiuni.
» Exis­tă un risc de impact asu­pra bio­di­ver­si­tă­ţii.

Mate­ri­a­le­le radi­oac­ti­ve natu­ra­le sunt pre­zen­te în toa­te for­ma­ţiu­ni­le geo­lo­gi­ce. Sub efec­tul pro­ce­su­lui de frac­tu­ra­re hidra­uli­că, aces­te mate­ri­a­le radi­oac­ti­ve natu­ra­le pre­cum ura­ni­ul, tori­ul și radi­ul, fixa­te în rocă, sunt adu­se la supra­fa­ţă oda­tă cu lichi­dul de refu­la­re. Une­ori se injec­tea­ză par­ti­cu­le radi­oac­ti­ve oda­tă cu lichi­de­le în sco­puri spe­ci­fi­ce (de exem­plu, pen­tru a servi drept mar­ca­toa­re). De ase­me­nea, mate­ri­a­le­le radi­oac­ti­ve natu­ra­le pot pătrun­de prin fisu­ri­le din rocă în ape­le sub­te­ra­ne și de supra­fa­ţă. De obi­cei, mate­ri­a­le­le radi­oac­ti­ve natu­ra­le se acu­mu­lea­ză în con­duc­te, rezer­voa­re și bazi­ne.

În gene­ral, flui­dul de frac­tu­ra­re este com­pus din 98% apă și nisip și 2% adi­tivi chi­mici. Adi­ti­vii chi­mici conţin sub­stanţe toxi­ce, aler­ge­ne, muta­ge­ne și can­ce­ri­ge­ne.

Din moti­ve de secret comer­ci­al, com­po­zi­ţia adi­ti­vi­lor nu este divul­ga­tă în între­gi­me publi­cu­lui. Ana­li­za­rea unei lis­te cu 260 de sub­stanţe fur­ni­za­tă de sta­tul New York a rele­vat urmă­toa­re­le rezul­ta­te:

» 58 din cele 260 de sub­stanţe pre­zin­tă una sau mai mul­te pro­pri­e­tă­ţi alar­man­te.
» 6 sunt pre­zen­te în lis­ta 1 din lis­te­le 1–4 ale sub­stanţe­lor pri­o­ri­ta­re, pe care Comi­sia Euro­pea­nă le‑a publi­cat în ceea ce pri­veș­te sub­stanţe­le care nece­si­tă o atenţie ime­di­ată din cau­za efec­te­lor lor potenţi­a­le asu­pra omu­lui și mediu­lui: acri­la­mi­da, ben­ze­nul, etil­ben­ze­nul, izo­pro­pil­ben­ze­nul (cumen), nafta­le­nul, aci­dul eti­len dia­mi­no tetra­a­ce­tic de tetra­so­diu.
» Una din­tre aces­te sub­stanţe, nafta­le­nul bis (1‑metiletil), face în pre­zent obiec­tul unei anche­te, fiind con­si­de­rat sub­stanţă per­sis­ten­tă, bioa­cu­mu­la­ti­vă și toxi­că (PBT)

» 2 sub­stanţe (nafta­le­nul și ben­ze­nul) sunt pre­zen­te în pri­ma lis­tă a celor 33 de sub­stanţe pri­o­ri­ta­re indi­ca­tă în ane­xa X a Direc­ti­vei-cadru pri­vind apa (DCA) 2000/60/CE – în pre­zent, ane­xa II la Direc­ti­va pri­vind sub­stanţe­le pri­o­ri­ta­re (Direc­ti­va 2008/105/CE).

» 17 sunt cla­si­fi­ca­te ca fiind toxi­ce pen­tru orga­nis­me­le acva­ti­ce (toxi­ci­ta­te acu­tă și/sau cro­ni­că).

» 38 sunt cla­si­fi­ca­te toxi­ne foar­te peri­cu­loa­se (pen­tru sănă­ta­tea uma­nă), cum ar fi 2‑butoxi eta­no­lul.

» 8 sub­stanţe sunt cla­si­fi­ca­te drept can­ce­ri­ge­ne cunos­cu­te, cum ar fi ben­ze­nul (cla­si­fi­ca­re GHS: Carc. 1A) și acri­la­mi­da, oxi­dul de eti­len și dife­ri­ţii sol­venţi pe bază de petrol cu conţi­nut de sub­stanţe aro­ma­ti­ce (cla­si­fi­ca­re GHS5: Carc. 1B).

» 6 sunt sus­pec­ta­te a fi car­ci­no­ge­ne, cum ar fi clor­hi­dra­tul de hidro­xi­la­mi­nă.

» 7 sunt cla­si­fi­ca­te ca muta­ge­ne, cum ar fi ben­ze­nul și oxi­dul de eti­len.

» 5 sunt cla­si­fi­ca­te ca având efec­te asu­pra repro­du­ce­rii.

» 2‑butoxi eta­no­lul (denu­mit și eti­len­gli­col mono­bu­til eter) este uti­li­zat ade­sea ca adi­tiv chi­mic. Aces­ta este toxic la nive­luri de expu­ne­re rela­tiv scă­zu­te. Tim­pul de semi-dez­in­te­gra­re a 2‑butoxi eta­no­lu­lui din ape­le de supra­fa­ţă natu­ra­le durea­ză între 7 și 28 de zile. Cu un nivel de bio­de­gra­da­re aero­bă atât de lent, exis­tă ris­cul unui con­tact direct între per­soa­ne, ani­ma­le săl­ba­ti­ce și domes­ti­ce și 2‑bu­to­xi-eta­nol, prin inges­tie, inha­la­re, sor­bţie der­mi­că șiprin con­tact ocu­lar, prin for­ma sa lichi­dă sau de vapori, în momen­tul în care ape­le blo­ca­te ajung la supra­fa­ţă. Bio­de­gra­da­rea aero­bă nece­si­tă oxi­gen, ceea ce înseam­nă că 2‑bu­to­xi-eta­no­lul per­sis­tă mai mult cu cât aces­ta este injec­tat mai adânc în stra­tu­ri­le sub­te­ra­ne.

Frac­tu­ra­rea hidra­uli­că poa­te să afec­te­ze, de ase­me­nea, mobi­li­ta­tea sub­stanţe­lor pre­zen­te în mod natu­ral sub supra­fa­ţă, cum ar fi mer­cu­rul, plum­bul și arse­ni­cul. Dacă aces­te frac­turi se extind din­co­lo de for­ma­ţiu­nea-ţin­tă, ori dacă tuba­jul sau cimen­ta­rea din jurul cana­lu­lui de fora­re cedea­ză sub pre­siu­nea exer­ci­ta­tă de frac­tu­ra­rea hidra­uli­că, aces­te sub­stanţe își pot croi drum până la o sur­să sub­te­ra­nă de apă pota­bi­lă. Se pot for­ma și alte sub­stanţe toxi­ce sub efec­tul rea­cţi­i­lor bio­ge­o­chi­mi­ce com­ple­xe cu adi­ti­vii chi­mici uti­li­za­ţi în flui­dul de frac­tu­ra­re. Sub­stanţe­le chi­mi­ce pre­zen­te în mod natu­ral pot să apa­ră, de ase­me­nea, în lichi­de­le de refu­la­re.

Posi­bi­le­le efec­te asu­pra sănă­tă­ţii sunt cau­za­te în mare par­te de emi­si­i­le în aer sau în apă. În prin­ci­pal, este vor­ba de cefa­lee și de efec­te pe ter­men lung pro­vo­ca­te de com­puși orga­nici vola­tili. Con­ta­mi­na­rea ape­lor sub­te­ra­ne poa­te fi peri­cu­loa­să dacă locu­i­to­rii intră în con­tact cu apa con­ta­mi­na­tă.

Teh­no­lo­gia frac­tu­ra­rii hidra­uli­ce a fost inter­zi­sa in sta­te cum sunt Fran­ta, Bul­ga­ria sau Irlan­da.

În Fran­ța, în pri­mă­va­ra anu­lui 2011, Par­la­men­tul a inter­zis explo­ra­rea și exploa­ta­rea gaze­lor de șist prin frac­tu­ra­re hidra­uli­că. Ulte­ri­or, Guver­nul a anu­lat drep­tu­ri­le de explo­ra­re a gaze­lor de șist acor­da­te în 2010. În Bul­ga­ria, deși în iunie 2011 Guver­nul acor­da­se drep­tul com­pa­niei Che­vron să încea­pă ope­ra­țiuni petro­li­e­re de iden­ti­fi­ca­re a unor zăcă­min­te de gaz necon­ven­țio­nal folo­sind meto­da de frac­tu­ra­re hidra­uli­că în zona Novi Pazar din nord-estul Bul­ga­ri­ei, în urma inten­sei opo­zi­ții a orga­ni­za­ți­i­lor negu­ver­na­men­ta­le și comu­ni­tă­ții loca­le, pe 18 ianu­a­rie 2012, Par­la­men­tul Bul­gar a inter­zis folo­si­rea meto­dei de frac­tu­ra­re hidra­uli­că, pre­cum și a ori­că­rei teh­no­lo­gii simi­la­re, în explo­ra­rea și exploa­ta­rea gaze­lor și petro­lu­lui. Pen­tru a des­cu­ra­ja ori­ce ten­ta­ti­vă de elu­da­re a pre­ve­de­ri­lor lega­le a aces­tei pro­ce­duri de explorare/exploatare/dezvoltare, s‑a sta­bi­lit și o sanc­țiu­ne pecu­ni­a­ră sem­ni­fi­ca­ti­vă. În plus, la data de 11 apri­lie 2012, Par­la­men­tul Bul­gar a modi­fi­cat legea pri­vind pro­tec­ția mediu­lui prin insti­tu­i­rea obli­ga­ți­ei de efec­tu­a­re a stu­di­u­lui de impact asu­pra mediu­lui inclu­siv în faza de pros­pec­ție a hidro­car­bu­ri­lor necon­ven­țio­na­le.

Cel mai grav peri­col al teh­no­li­gi­ei frac­tu­ra­rii hidra­uli­ce il repre­zin­ta uti­li­za­rea exce­si­vă a resur­se­lor natu­ra­le.

O resur­să vita­lă, “dona­tă” de către Sta­tul Român com­pa­niei Che­vron, prin acor­du­ri­le petro­li­e­re publi­ca­te, este apa. Ast­fel, Che­vron poa­te uti­li­za ori­câ­te sur­se de apă de supra­fa­ță sau sub­te­ra­ne nece­sa­re des­fă­șu­ră­rii ope­ra­țiu­ni­lor petro­li­e­re (cla­u­za 8.1.4 din Acor­du­ri­le petro­li­e­re apro­ba­te prin H.G. 188, 189 şi 190/2012, decla­si­fi­ca­te). Potri­vit unor spe­cia­li­şti, se folo­sesc cir­ca 116 000 m³ apă/sondă, pen­tru care se apli­că un număr de doar 10 frac­tu­rări, iar, de regu­lă, se ampla­sea­ză 6 sonde/km2. Mai mult, Che­vron are acces la con­duc­te­le petro­li­e­re, por­tu­ri­le, docu­ri­le și alte insta­la­ții, în cazul în care folo­si­rea aces­to­ra îi este nece­sa­ră pen­tru rea­li­za­rea ope­ra­țiu­ni­lor petro­li­e­re (Art. 8.1.2 din Acor­du­ri­le petro­li­e­re decla­si­fi­ca­te).

Ast­fel, prin exploa­ta­rea fără nicio limi­tă a resur­se­lor de apă, pe lân­gă încăl­ca­rea pre­ve­de­ri­lor legi­sla­ți­ei inter­ne și inter­națio­na­le a mediu­lui, nu este avut în vede­re nici inte­re­sul națio­nal.

Toa­te aces­tea sunt moti­ve seri­oa­se pen­tru care, pe cale legi­sla­ti­vă sau judi­ci­a­ră, aceas­tă meto­dă ar tre­bui sa fie inter­zi­să.

Prof. univ. dr. Ghe­or­ghe PIPEREA, Mana­ging Par­t­ner PIPEREA SI ASOCIATII.

(sur­se: TVR Info, Hot­news, Senat.ro)

Edi­tia de Sud, 22 iunie 2012.

Susține cotidianul online Mangalia News.
Poți dona aici:
Mulțumim pentru sprijin.

Leave a Reply