Promisiunile noului guvern, desfiinţate de FMI

0
76
Booking.com

Reîn­tre­gi­rea com­ple­tă a sala­ri­i­lor buge­ta­ri­lor în 2012, redu­ce­rea TVA la ali­men­te, majo­ra­rea sala­ri­u­lui minim pe eco­no­mie, cre­ş­te­rea pen­si­i­lor sau amâ­na­rea pri­va­ti­ză­rii CFR Mar­fă. Mini­ş­trii nou­lui Guvern le-au pro­mis fără ezi­ta­re. FMI le-a res­pins la fel de rapid.

Repre­zen­tanţii Fon­du­lui Mone­tar Inter­na­ţio­nal (FMI) ştiu ce înseam­nă un an elec­to­ral. Cea mai recen­tă misiu­ne a insti­tu­ţi­ei a făcut deja mai mul­te con­ce­sii nou­lui guvern, tre­când cu vede­rea neîn­de­pli­ni­rea câtor­va obiec­ti­ve din acor­dul de împru­mut şi accep­tând o majo­ra­re a defi­ci­tu­lui buge­tar pen­tru a per­mi­te, anul aces­ta, câte­va măsuri soci­a­le. Pen­tru alte pro­mi­siuni ale noii puteri a tre­bu­it să spu­nă însă „Mer­geţi prea depar­te! Nu se poa­te!“

Ceru­tă cu insis­tenţă de sin­di­ca­te, majo­ra­rea sala­ri­u­lui minim pe eco­no­mie la 850 de lei a fost pro­mi­să şi în Par­la­ment de noul pre­mi­er al Româ­ni­ei, Vic­tor Pon­ta. În vii­to­rul ime­di­at, asu­pra pro­mi­siu­nii va tre­bui să se aştear­nă tăce­rea, FMI nefi­ind de acord cu o cre­ş­te­re atât de mare. „Nu sunt con­vins de argu­men­te­le unor oameni din Româ­nia care ple­dea­ză pen­tru cre­ş­teri foar­te mari ale sala­ri­u­lui minim pe eco­no­mie ca moda­li­ta­te de rezol­va­re a pro­ble­me­lor fis­ca­le, prin adu­ce­rea mai mul­tor veni­turi în zona fis­ca­li­za­tă. Este posi­bil să se întâm­ple în une­le cazuri, dar rişti să să împingi în eco­no­mia gri alte per­soa­ne şi să agra­vezi situ­a­ţia şoma­ju­lui“, a decla­rat şeful Misiu­nii Fon­du­lui în Româ­nia, Jeffrey Fran­ks, într-un inter­viu acor­dat Capi­tal. Potri­vit afir­ma­ţi­i­lor sale, FMI con­si­de­ră că majo­ra­rea sala­ri­u­lui minim pe eco­no­mie tre­bu­ie să fie foar­te atent cali­bra­tă.

Spe­ranţe mul­te, bani puţini

O altă pro­mi­siu­ne pen­tru care noul guvern nu a pri­mit acor­dul FMI este reîn­tre­gi­rea com­ple­tă a sala­ri­i­lor buge­ta­ri­lor în cur­sul aces­tui an. Fon­dul a accep­tat o majo­ra­re cu 8% la jumă­ta­tea anu­lui, dar reîn­tre­gi­rea com­ple­tă, prin­tr-o cre­ş­te­re cu încă 7%-8%, va fi posi­bi­lă abia anul vii­tor, a ară­tat Fran­ks.

Ofi­ci­a­lul FMI tem­pe­rea­ză şi spe­ranţe­le pen­sio­na­ri­lor, ară­tând că anul aces­ta nu va fi posi­bi­lă o majo­ra­re a pen­si­i­lor, sin­gu­ra supli­men­ta­re a veni­tu­ri­lor urmând să aibă loc prin res­ti­tu­i­rea con­tri­bu­ţi­i­lor soci­a­le reţi­nu­te ile­gal în anii ante­ri­ori şi prin nea­pli­ca­rea lor de acum îna­in­te. „Pri­o­ri­tă­ţi­le anu­nţa­te de dl Pon­ta sunt reîn­tre­gi­rea sala­ri­i­lor în sec­to­rul buge­tar şi retur­na­rea con­tri­bu­ţi­i­lor soci­a­le reţi­nu­te ile­gal pen­sio­na­ri­lor. Nu sunt sufi­cienţi bani pen­tru a le face pe amân­do­uă. Nu sunt des­tui bani pen­tru a cre­ş­te pen­si­i­le atât de mult cât intenţio­na Guver­nul, reîn­tre­gind în ace­la­şi timp com­plet sala­ri­i­le“, pre­ci­zea­ză Fran­ks.

Chiar şi aces­te măsuri soci­a­le limi­ta­te nu ar fi fost posi­bi­le fără a majo­ra defi­ci­tul buge­tar pe 2012. FMI a accep­tat o cre­ş­te­re de la 1,9% din PIB la 2,2%-2,3% din PIB, pen­tru a asi­gu­ra fon­du­ri­le nece­sa­re anul aces­ta, deşi la pre­ce­den­ta misiu­ne repre­zen­tanţii săi spu­neau că majo­rări sala­ri­a­le vor fi accep­ta­te doar dacă ana­li­za înca­să­ri­lor buge­ta­re pe pri­mul tri­mes­tru va fi sufi­cient de bună pen­tru a garan­ta că ast­fel de măsuri nu vor deter­mi­na depă­şi­rea defi­ci­tu­lui con­ve­nit ini­ţi­al.

Guver­nul a reu­şit să pre­zin­te o situ­a­ţie pes­te aştep­tări a înca­să­ri­lor din taxe şi impo­zi­te, aju­tân­du-se şi de un mic arti­fi­ciu – deca­la­rea ter­me­nu­lui de pla­tă a impo­zi­tu­lui pe pro­fit din apri­lie în mar­tie, dar la capi­to­lul veni­turi nefis­ca­le rezul­ta­te­le au fost con­tra­re. „Situ­a­ţia veni­tu­ri­lor nefis­ca­le, care includ veni­turi din pri­va­ti­zări, trans­fe­ruri de la UE, divi­den­de de la com­pa­nii de stat etc. a fost mai proas­tă decât ne-am aştep­tat“, spu­ne Jeffrey Fran­ks. 

Rezol­va­tă anul aces­ta prin majo­ra­rea defi­ci­tu­lui buge­tar, susţi­ne­rea sala­ri­i­lor şi pen­si­i­lor majo­ra­te rămâ­ne o pro­ble­mă pen­tru anii vii­tori. Finanţa­rea aces­tor măsuri pe ter­men mediu şi lung rămâ­ne difi­ci­lă şi pune sub sem­nul între­bă­rii posi­bi­li­ta­tea altor măsuri de rela­xa­re fis­ca­lă. Ofi­ci­a­lul FMI ara­tă că „va fi cru­ci­al efor­tul con­ti­nuu de a redu­ce numă­rul anga­jă­ri­lor în sec­to­rul public, ast­fel încât să poa­tă fi susţi­nu­te sala­rii mai mari“.

FMI se opu­ne redu­ce­rii TVA la ali­men­te

O altă pro­mi­siu­ne desfi­inţa­tă de FMI este cea făcu­tă de noul minis­tru al agri­cul­tu­rii, Daniel Con­stan­tin, de a redu­ce TVA la ali­men­te la 9% anul aces­ta. Şeful Misiu­nii FMI cre­de că nu poa­te fi susţi­nu­tă decât dacă Guver­nul renu­nţă la alte măsuri pri­o­ri­ta­re. „Este posi­bil teo­re­tic doar dacă vrei să iei din altă par­te banii pe care îi vei pier­de aici. Dacă vrei să renu­nţi la cre­ş­te­rea sala­ri­i­lor şi să nu mai dai îna­poi banii reţi­nu­ţi din con­tri­bu­ţii pen­sio­na­ri­lor, atunci, da, poţi folo­si aceşti bani ca să reduci TVA la ali­men­te. Nu cred că e o idee bună“, spu­ne Fran­ks. Potri­vit afir­ma­ţi­i­lor sale, sis­te­mele fis­ca­le care apli­că TVA dife­renţi­at pen­tru anu­mi­te sec­toa­re au pro­ble­me de ges­tio­na­re a colec­tă­rii şi intro­duc dis­to­r­siuni în eco­no­mie.

Nu amâ­nați pri­va­ti­za­rea CFR Mar­fă

Un duş rece din par­tea FMI pri­meş­te şi noul minis­tru al trans­por­tu­ri­lor, Ovi­diu Silaghi, care a anu­nţat că ia în cal­cul amâ­na­rea pri­va­ti­ză­rii CFR Mar­fă sau vân­za­rea doar a unui pachet mino­ri­tar de acţiuni. „Nu am auzit per­so­nal aces­te comen­ta­rii ale minis­tru­lui, dar vă pot spu­ne că am avut dis­cu­ţii foar­te lungi cu vice­pre­mi­e­rul Flo­rin Geor­ges­cu, am dis­cu­tat acest aspect în mod direct şi cu pre­mi­e­rul Vic­tor Pon­ta, iar la une­le dis­cu­ţii a par­ti­ci­pat şi minis­trul trans­por­tu­ri­lor.

Con­clu­zi­i­le au fost că se vor con­cen­tra efor­tu­ri­le asu­pra pri­va­ti­ză­rii aces­tor şase com­pa­nii, inclu­siv pen­tru pache­tul majo­ri­tar la CFR Mar­fă, iar demer­su­ri­le tre­bu­ie făcu­te chiar anul aces­ta“, spu­ne Jeffrey Fran­ks. Potri­vit afir­ma­ţi­i­lor sale, Guver­nul tre­bu­ie să se con­cen­tre­ze anul aces­ta pe pri­va­ti­za­rea a şase com­pa­nii: patru din ener­gie — Hidro­e­lec­tri­ca, Nuclea­re­lec­tri­ca, Rom­gaz, Transgaz — şi două de la Trans­por­turi — pache­tul majo­ri­tar de acţiuni de la CFR Mar­fă şi un pachet mino­ri­tar la Tarom. 

Ofi­ci­a­lul FMI amin­teş­te că pro­gra­mul de pri­va­ti­za­re con­ve­nit în acord a sufe­rit întâr­zi­eri mari, mai ales în sec­to­rul ener­ge­tic. „Cred că exis­tă per­soa­ne care nu vor ca pri­va­ti­ză­ri­le să se rea­li­ze­ze. Exis­tă o rezis­tenţă mare. De ace­ea avem rezul­ta­te mix­te. La Transe­lec­tri­ca, am avut un suc­ces mare, Cupru Min a înce­put ca un suc­ces, dar în final au apă­rut difi­cul­tă­ţi care au împie­di­cat exe­cu­ta­rea con­trac­tu­lui. Am dis­cu­tat cu noul Guvern să ne con­cen­trăm asu­pra unui număr mic de com­pa­nii pe care să le pri­va­ti­zăm cât mai rapid“, spu­ne Fran­ks. Ace­ea­şi „rezis­tenţă“ s-a con­sta­tat şi în numi­rea mana­ge­ri­lor pri­va­ţi la com­pa­ni­i­le de stat, pro­ces amâ­nat de mai mul­te ori

2,3% este noua limi­tă accep­ta­tă de FMI pen­tru defi­ci­tul buge­tar de anul aces­ta, majo­ra­tă de la 1,9%

Oana Osman, capital.ro, luni, 14 mai 2012.

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele