Promisiunile noului guvern, desfiinţate de FMI

0
53
Booking.com

Reîntregirea completă a salariilor bugetarilor în 2012, reducerea TVA la alimente, majorarea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor sau amânarea privatizării CFR Marfă. Miniştrii noului Guvern le-au promis fără ezitare. FMI le-a respins la fel de rapid.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) ştiu ce înseamnă un an electoral. Cea mai recentă misiune a instituţiei a făcut deja mai multe concesii noului guvern, trecând cu vederea neîndeplinirea câtorva obiective din acordul de împrumut şi acceptând o majorare a deficitului bugetar pentru a permite, anul acesta, câteva măsuri sociale. Pentru alte promisiuni ale noii puteri a trebuit să spună însă „Mergeţi prea departe! Nu se poate!“

Cerută cu insistenţă de sindicate, majorarea salariului minim pe economie la 850 de lei a fost promisă şi în Parlament de noul premier al României, Victor Ponta. În viitorul imediat, asupra promisiunii va trebui să se aştearnă tăcerea, FMI nefiind de acord cu o creştere atât de mare. „Nu sunt convins de argumentele unor oameni din România care pledează pentru creşteri foarte mari ale salariului minim pe economie ca modalitate de rezolvare a problemelor fiscale, prin aducerea mai multor venituri în zona fiscalizată. Este posibil să se întâmple în unele cazuri, dar rişti să să împingi în economia gri alte persoane şi să agravezi situaţia şomajului“, a declarat şeful Misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat Capital. Potrivit afirmaţiilor sale, FMI consideră că majorarea salariului minim pe economie trebuie să fie foarte atent calibrată.

Speranţe multe, bani puţini

O altă promisiune pentru care noul guvern nu a primit acordul FMI este reîntregirea completă a salariilor bugetarilor în cursul acestui an. Fondul a acceptat o majorare cu 8% la jumătatea anului, dar reîntregirea completă, printr-o creştere cu încă 7%-8%, va fi posibilă abia anul viitor, a arătat Franks.

Oficialul FMI temperează şi speranţele pensionarilor, arătând că anul acesta nu va fi posibilă o majorare a pensiilor, singura suplimentare a veniturilor urmând să aibă loc prin restituirea contribuţiilor sociale reţinute ilegal în anii anteriori şi prin neaplicarea lor de acum înainte. „Priorităţile anunţate de dl Ponta sunt reîntregirea salariilor în sectorul bugetar şi returnarea contribuţiilor sociale reţinute ilegal pensionarilor. Nu sunt suficienţi bani pentru a le face pe amândouă. Nu sunt destui bani pentru a creşte pensiile atât de mult cât intenţiona Guvernul, reîntregind în acelaşi timp complet salariile“, precizează Franks.

Chiar şi aceste măsuri sociale limitate nu ar fi fost posibile fără a majora deficitul bugetar pe 2012. FMI a acceptat o creştere de la 1,9% din PIB la 2,2%-2,3% din PIB, pentru a asigura fondurile necesare anul acesta, deşi la precedenta misiune reprezentanţii săi spuneau că majorări salariale vor fi acceptate doar dacă analiza încasărilor bugetare pe primul trimestru va fi suficient de bună pentru a garanta că astfel de măsuri nu vor determina depăşirea deficitului convenit iniţial.

Guvernul a reuşit să prezinte o situaţie peste aşteptări a încasărilor din taxe şi impozite, ajutându-se şi de un mic artificiu – decalarea termenului de plată a impozitului pe profit din aprilie în martie, dar la capitolul venituri nefiscale rezultatele au fost contrare. „Situaţia veniturilor nefiscale, care includ venituri din privatizări, transferuri de la UE, dividende de la companii de stat etc. a fost mai proastă decât ne-am aşteptat“, spune Jeffrey Franks. 

Rezolvată anul acesta prin majorarea deficitului bugetar, susţinerea salariilor şi pensiilor majorate rămâne o problemă pentru anii viitori. Finanţarea acestor măsuri pe termen mediu şi lung rămâne dificilă şi pune sub semnul întrebării posibilitatea altor măsuri de relaxare fiscală. Oficialul FMI arată că „va fi crucial efortul continuu de a reduce numărul angajărilor în sectorul public, astfel încât să poată fi susţinute salarii mai mari“.

FMI se opune reducerii TVA la alimente

O altă promisiune desfiinţată de FMI este cea făcută de noul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, de a reduce TVA la alimente la 9% anul acesta. Şeful Misiunii FMI crede că nu poate fi susţinută decât dacă Guvernul renunţă la alte măsuri prioritare. „Este posibil teoretic doar dacă vrei să iei din altă parte banii pe care îi vei pierde aici. Dacă vrei să renunţi la creşterea salariilor şi să nu mai dai înapoi banii reţinuţi din contribuţii pensionarilor, atunci, da, poţi folosi aceşti bani ca să reduci TVA la alimente. Nu cred că e o idee bună“, spune Franks. Potrivit afirmaţiilor sale, sis­te­mele fiscale care aplică TVA diferenţiat pentru anumite sectoare au probleme de gestionare a colectării şi introduc distorsiuni în economie.

Nu amânați privatizarea CFR Marfă

Un duş rece din partea FMI primeşte şi noul ministru al transporturilor, Ovidiu Silaghi, care a anunţat că ia în calcul amânarea privatizării CFR Marfă sau vânzarea doar a unui pachet minoritar de acţiuni. „Nu am auzit personal aceste comentarii ale ministrului, dar vă pot spune că am avut discuţii foarte lungi cu vicepremierul Florin Georgescu, am discutat acest aspect în mod direct şi cu premierul Victor Ponta, iar la unele discuţii a participat şi ministrul transporturilor.

Concluziile au fost că se vor concentra eforturile asupra privatizării acestor şase companii, inclusiv pentru pachetul majoritar la CFR Marfă, iar demersurile trebuie făcute chiar anul acesta“, spune Jeffrey Franks. Potrivit afirmaţiilor sale, Guvernul trebuie să se concentreze anul acesta pe privatizarea a şase companii: patru din energie – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz – şi două de la Transporturi – pachetul majoritar de acţiuni de la CFR Marfă şi un pachet minoritar la Tarom. 

Oficialul FMI aminteşte că programul de privatizare convenit în acord a suferit întârzieri mari, mai ales în sectorul energetic. „Cred că există persoane care nu vor ca privatizările să se realizeze. Există o rezistenţă mare. De aceea avem rezultate mixte. La Transelectrica, am avut un succes mare, Cupru Min a început ca un succes, dar în final au apărut dificultăţi care au împiedicat executarea contractului. Am discutat cu noul Guvern să ne concentrăm asupra unui număr mic de companii pe care să le privatizăm cât mai rapid“, spune Franks. Aceeaşi „rezistenţă“ s-a constatat şi în numirea managerilor privaţi la companiile de stat, proces amânat de mai multe ori

2,3% este noua limită acceptată de FMI pentru deficitul bugetar de anul acesta, majorată de la 1,9%

Oana Osman, capital.ro, luni, 14 mai 2012.

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele