Cum îi afectează pe constănţeni exploatarea gazelor de şist

0
81
Booking.com
Zeci de locuitori au protestat luna trecută, la Costineşti, împotriva gazelor de şist

 

Posi­bi­li­ta­tea ca gigan­tul petro­li­er Che­vron din SUA să pri­meas­că undă ver­de pen­tru a înce­pe, pe vii­tor, fora­je­le pen­tru extra­ge­rea gaze­lor de şist în Dobro­gea îi ia cu fiori reci pe mulţi con­stă­nţeni, şi asta deo­a­re­ce se va apli­ca meto­da fra­cţio­nă­rii hidra­uli­ce, una extrem de con­tro­ver­sa­tă.

Ieri, (mier­curi, 9 mai), Came­ra de Come­rţ, Indus­trie, Navi­ga­ţie şi Agri­cul­tu­ră Con­stanţa, împre­u­nă cu alţi par­te­neri, a orga­ni­zat masa rot­un­dă „Posi­bi­le efec­te ale exploa­tă­rii gaze­lor de şist asu­pra turis­mu­lui de lito­ral“, care s-a bucu­rat de un mare inte­res. În rân­dul invi­ta­ţi­lor s-au numă­rat repre­zen­tanţi ai mai mul­tor insti­tu­ţii, orga­ni­za­ţii, aso­ci­a­ţii care se vor impli­ca (într-o oare­ca­re măsu­ră) ori con­si­de­ră că vor avea de sufe­rit, într-un fel sau altul, de pe urma aces­tui pro­iect.

Aşa după cum se ştie, pen­tru zona Dobro­gei sunt viza­te peri­me­tre din Adam­cli­si, Cos­ti­neşti şi Vama Veche. La dis­cu­ţii au par­ti­ci­pat, prin­tre alţii, şi au avut posi­bi­li­ta­tea unui spe­e­ch de 4 minu­te, repre­zen­tanţi ai Agenţi­ei pen­tru Pro­te­cţia Mediu­lui Con­stanţa, ABADL, OIL Ter­mi­nal, ANAT, Mare Nos­trum, Aso­ci­a­ţia Lito­ral — Del­ta Dună­rii, Vama Ver­de, însă au fost repre­zen­ta­te şi loca­li­tă­ţi­le Lima­nu şi Adam­cli­si, în total 13 invi­ta­ţi care şi-au expri­mat punc­tul de vede­re ver­bal, dar şi în scris.

De alt­fel, sco­pul orga­ni­ză­rii mesei rot­un­de a fost ace­la de a crea oport­u­ni­ta­tea ca toa­te părţi­le inte­re­sa­te să îşi pre­zin­te punc­tul de vede­re şi să împăr­tă­şeas­că opi­ni­i­le cu pri­vi­re la tema pro­pu­să, ast­fel încât să fie adop­ta­te cele mai potri­vi­te pozi­ţii ale „acto­ri­lor” impli­ca­ţi.

Ceea ce s-a orga­ni­zat astăzi, la sedi­ul Came­rei de Come­rţ, Indus­trie, Navi­ga­ţie şi Agri­cul­tu­ră Con­stanţa este doar o pri­mă eta­pă a demer­su­lui, iar gru­pul de lucru care a ini­ţi­at aceas­tă acţiu­ne va face toa­te demer­su­ri­le pen­tru ca, prin­tr-o depli­nă trans­pa­renţă, toa­te mate­ri­a­le­le pre­zen­ta­te, inclu­siv depo­zi­ţi­i­le scri­se, să se găseas­că pe site-ul CCINA. De ase­me­nea, se va redac­ta un mate­ri­al sin­te­ză ce va fi tri­mis auto­ri­tă­ţi­lor loca­le şi cen­tra­le”, au pre­ci­zat repre­zen­tanţii CCINA Con­stanţa.

Con­ta­mi­na­rea pân­zei fre­a­ti­ce şi a sur­se­le de apă pota­bi­lă, exis­tenţa unui risc seis­mic aso­ci­at, dar şi dis­tru­ge­rea turis­mu­lui se pare că sunt prin­ci­pa­le­le temeri şi argu­men­te con­tra adu­se ieri de majo­ri­ta­tea par­ti­ci­panţi­lor la masa rot­un­dă.

Iată şi care au fost con­clu­zi­i­le ofi­ci­a­le: „Pune­rea în balanţă, pe de o par­te, a posi­bi­le­lor seis­me ce pot apă­rea, afec­ta­rea apei, uti­li­za­rea unor sub­stanţe peri­cu­loa­se, iar de cea­lal­tă par­te posi­bi­le­le câş­ti­guri finan­ci­a­re, în forţa de mun­că ocu­pa­tă, sala­rii, dar şi ca veni­turi ale popu­la­ţi­ei şi ale sta­tu­lui, duce la ide­ea că nu ne putem per­mi­te ris­cu­ri­le, atât ca dobro­geni, cât şi ca ţară, de a se rea­li­za exploa­ta­rea gaze­lor de şist în zona lito­ra­lă.

Con­se­cinţe­le exploa­tă­rii gaze­lor de şist ar fi deo­se­bit de gra­ve, în pri­vinţa poluă­rii pân­zei fre­a­ti­ce, dar şi a poluă­rii vizu­a­le, prin pre­zenţa unui număr mare de son­de şi con­duc­te, care ar com­pro­mi­te acti­vi­tă­ţi­le turis­ti­ce şi, nu în ulti­mul rând, este nece­sa­ră lua­rea în con­si­de­ra­ţie a ris­cu­ri­lor de a se pro­vo­ca seis­me puter­ni­ce în Dobro­gea”.

Lip­seş­te infor­ma­ţia
Înve­rşu­na­rea este cu atât mai mare cu cât nu exis­tă stu­dii de impact vizavi de aceas­tă meto­dă — fra­cţio­na­rea hidra­uli­că, ori cer­ce­tări din care să rezul­te că gaze­le de şist sunt „ener­gie cura­tă”. În plus, şi alte ţări, pre­cum Bul­ga­ria, au inter­zis acest tip de foraj, lucru care îi pune încă oda­tă pe gân­duri pe români.

Atât locu­i­to­rii din Lima­nu, cât şi cei din Adam­cli­si nici nu vor să audă de exploa­ta­rea gaze­lor de şist, au sub­li­ni­at ieri doi din­tre can­di­da­ţii la sca­u­nul din pri­mar din cele două loca­li­tă­ţi:

Oame­nii nu vor să li se otră­veas­că apa şi pămân­tul. Majo­ri­ta­tea tră­ieş­te din agri­cul­tu­ră. Sun­tem expu­şi unor mari peri­co­le, asta au înţe­les ei. Noi nu am fost infor­ma­ţi des­pre ceea ce se întâm­plă cu aces­te explo­rări şi exploa­tări. Vrem să fie relu­a­te dis­cu­ţi­i­le, iar deci­zia fina­lă să fie lua­tă după ce se ştiu toa­te amă­nu­n­te­le”.

Acti­vi­ş­tii de la Vama Ver­de sunt poa­te cei mai radi­cali. Nu vor să audă nici măcar de pros­pe­cţiuni, şi asta deo­a­re­ce ris­cul este foar­te mare şi în acest caz, susţin ei, aşa­dar cer anu­la­rea licenţe­lor de explo­ra­re — exploa­ta­re. Se strâng şi sem­nă­turi în acest sens.

Opi­nii pro
„Teh­no­lo­gia este foar­te bine pusă la punct pen­tru exploa­tă­ri­le de acest gen, în ciu­da a ceea ce se dis­cu­tă, la nivel de opi­nie publi­că. Tre­bu­ie însă efec­tu­a­tă o ana­li­ză corec­tă, un stu­diu de impact. Legi­sla­ţia tre­bu­ie cla­ri­fi­ca­tă, dar nu tre­bu­ie mers din start pe ide­ea de «nu». Sunt argu­men­te pro şi con­tra. Teh­no­lo­gia este, repet, foar­te bine pusă la punct, dar exis­tă pro­ble­me de legi­sla­ţie şi ori­ce dis­cu­ţie fără un stu­diu de impact este o dis­cu­ţie inu­ti­lă”, a pre­ci­zat repre­zen­tan­tul OIL Ter­mi­nal la aceas­tă masă rot­un­dă, Doru Luţac.

Potri­vit aces­tu­ia, nu exis­tă peri­co­lul unor cutre­mu­re însă, refe­ri­tor la con­ta­mi­na­rea pân­zei fre­a­ti­ce, sunt mai mul­te aspec­te de luat în cal­cul: „Eu sunt geo­log de pro­fe­sie, nu exis­tă abso­lut niciun peri­col să se pro­du­că cutre­mu­re cu efec­te catas­tro­fa­le, even­tu­al mici rea­ran­jări la nive­lul solu­lui, care ar putea să pro­du­că cutre­mu­re la nive­lul de 1, 2 gra­de, care nici nu s-ar simţi. Refe­ri­tor însă la pân­za fre­a­ti­că, aceas­ta ar putea să fie pro­ble­ma rea­lă, cea mai impor­tan­tă, care ar putea să fie fac­to­rul deci­zio­nal împo­tri­va aces­tui pro­iect. Dar, tre­bu­ie văzut la ce nivel se lucrea­ză, pen­tru că dacă s-ar efec­tua aces­te fra­cţio­nări hidra­uli­ce în apro­pi­e­rea pân­zei fre­a­ti­ce, atunci este o pro­ble­mă rea­lă. Dacă, în schimb, se vizea­ză adân­cimi de 2.000 — 3.000 de metri, care sunt la dis­tanţă foar­te mare de nive­lul fre­a­tic, atunci nu ar fi niciun fel de pro­ble­mă”.

cuge­tli­ber, joi, 10 mai 2012. Autor: Anca CHICU.

piese-auto-mangalia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Va rugam sa adaugati un mesaj
Va rugam sa introduceti numele