Alexandra Canareica – Ultima câştigătoare a Trofeului “Steaua fără Nume”, supranumită “Vocea de aur a Deltei” – un articol semnat de Mircea Nicolau

0
354

Mircea Nicolau: Înainte de toate, aş dori să adresez mulţumiri interpretei Camelia Florescu, care mi-a dat ideea de a realiza acest material. Despre Camelia Florescu, am scris recent un amplu material, pe care îl puteţi citi aici.

De asemenea, îi multumesc Alexandrei Canareica, cea care mi-a pus la dispoziţie o serie de materiale despre cariera sa şi a avut răbdare să-mi răspundă la toate întrebările.

Fiind născut şi crescut în Constanţa, iubesc Dobrogea cu peisajele ei pitoreşti. După materialele dedicate artistelor Viorela Filip (dobrogeancă din Tuzla) şi Ileana Şipoteanu (dobrogeancă prin adopţie), iată că a venit rândul să scriu despre Alexandra Canareica, o altă interpretă dobrogeancă pe care jurnalistul Octavian Ursulescu a numit-o “Vocea de aur a Deltei”.

Aşa cum am relatat şi în recentul material dedicat interpretei Camelia Florescu, muzica anilor ’80 a fost, este şi va rămâne la modă. Este, probabil, ultima decadă cu un stil propriu, prin calitatea liniei melodice, a versurilor şi a interpretării. Peste tot în lume, inclusiv la noi, există acea nostalgie optzecistă, care a început încă din prima parte a anilor’90. Este o epocă care acum se studiază în cărţile de istorie. Eu fac parte din generaţia “Noi, în anul 2000, când nu vom mai fi copii”. Am fost ultima generaţie de “pionieri ai patriei”.

Pentru cei care nu ştiu, până în 1990, în România existau un singur post de televiziune (TVR), trei posturi de radio (România 1, România 2, România 3) şi o singură casă de discuri (Electrecord).

Anii ’80 în România, au fost cei mai grei ani ai epocii Ceauşescu (1965-1989). Dorind achitarea datoriei externe a României într-un timp foarte scurt şi construirea Casei Poporului, alături de un cartier grandios (actualul Bulevard Unirii), cuplul Ceauşescu a impus nişte măsuri de austeritate care au dus la crize de aprovizionare cu alimente şi bunuri de larg consum. După 1984, s-a introdus raţionalizarea alimentelor de bază, iar în 1985, benzina a fost strict raţionalizată. De asemenea, electricitatea a fost raţionalizată, iluminatul stradal a fost redus, iar programul Televiziunii Române (unicul post TV din ţară până în 1990) a fost redus la doar două ore pe zi, începând cu 21 ianuarie 1985. Doar sâmbata şi duminica, românii aveau un program TV mai lung.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Cu toate acestea, muzica pop-rock românească din anii ’80 a fost şi este la mare căutare. Câteva dintre cele mai mari succese ale muzicii pop româneşti au apărut în perioada 1980-1989. Şi nu vorbim numai despre (în ordine alfabetică): Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dan Spătaru, al căror palmares rămâne de neegalat.

După 1983-1984, au apărut în muzica românească tineri interpreţi talentaţi. Era nevoie de tineret pentru a reprezenta România la diferite manifestări culturale în ţară sau în străinătate.

Tinerii interpreţi din anii ’80, debutau fie la concursul TV “Steaua fără nume”, fie la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, reluat în 1983 după o pauză de 7 ani, sau la diferite festivaluri interjudeţene din ţară, cel mai important fiind “Trofeul Tinereţii” de la Amara, care se desfăşoară anual din 1968. Din păcate, festivalurile interjudeţene nu se transmiteau la radio sau televiziune.

O bună parte dintre aceşti interpreţi, lansaţi în perioada 1982-1989, au ajuns vedete incontestabile ale muzicii pop româneşti. Aceştia sunt, în ordine alfabetică: Luminiţa Anghel (Halip), Monica Anghel, Gabriel Cotabiţă, Cătălin Crişan, Adrian Daminescu, Gabriel Dorobanţu, Silvia Dumitrescu, Adrian Enache, Marina Florea, Loredana Groza, Daniel Iordăchioaie, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Oana Sârbu, Marina Scupra, Ileana Şipoteanu, Aurelian Temişan, Anca Ţurcaşiu etc.

Alţi interpreţi care s-au lansat în anii ’80, deşi au avut un palmares bun şi au plăcut la public, după 1990, datorită haosului care s-a instalat şi în lumea muzicală, au părăsit luminile rampei. Mulţi dintre aceştia nu au renunţat la muzică, ba chiar au avut de câştigat de pe urma ei, din toate punctele de vedere.

Acesta este şi cazul interpretei Alexandra Canareica, câştigătoarea Trofeului concursului TV “Steaua fără nume” şi dublă laureată a  Festivalurilor de Muzică Uşoară de la Mamaia şi Amara.

Înainte de a trece în revistă activitatea Alexandrei Canareica, ţin să vă povestesc câte ceva despre Tulcea, oraşul natal al acesteia, numit şi “poarta de intrare spre Delta Dunării”. […]

Vă invităm să citiți articolul integral pe topromanesc.ro


Mangalia News, 30.09.2021.



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply