ASTRONOMIE ŞI NAVIGAŢIE ASTRONOMICĂ – Florin Iordănoaia | episodul 1: UNIVERSUL, GALAXIA, SISTEMUL SOLAR. NOȚIUNI GENERALE DE ASTRONOMIE

0
675

ASTRONOMIE ŞI NAVIGAŢIE ASTRONOMICĂ.

Florin Iordănoaia – Serial online dedicat navigatorilor. Episodul 1.

UNIVERSUL, GALAXIA, SISTEMUL SOLAR. NOȚIUNI GENERALE DE ASTRONOMIE.

1.1. UNIVERSUL.

Conform principiilor filozofiei materialist-dialectice, lumea este de esențã materialã, Universul este infinit în spațiu și timp, nu are un început definit și nu are un sfîrșit previzibil, de asemenea materia se aflã într-o mare diversitate de forme, într-un permanent proces evolutiv, de la simplu la complex și invers, de la complex la simplu, transformîndu-se continuu. Astfel, Universul reprezintã lumea în totalitatea ei, nemãrginitã în timp și spațiu, tot ceea ce existã, acesta mai este numit și „Cosmos”.

Pentru specia „hommo  sapiens”, de pe planeta Terra, doar o micã parte din imensitatea Universului este accesibilã, la începutul secolului XXI. Universul nu a avut un început și nici nu poate fi distrus, la baza acestuia stau anumite legi și soluții optime, cunoscute sau încã necunoscute, unele extrem de simple care funcționeazã la fel peste tot și au o convergențã unicã. Cunoștiințele noastre actuale despre Univers, se pot prezenta simplificat, ca în figura 1.

Publicitate https://www.mangalianews.ro/

Universul extins (teoretic) este o noțiune abstractã cu ajutorul cãreia facem o împãrțire a Universului infinit: în Univers local și Univers extins (teoretic), adicã acesta se aflã dincolo de limita cunoașterii umane actuale, în imaginația speculativã umanã și a calculelor matematice. În cadrul acestuia, se consideră că există un nou tip de materie, materia întunecată sau invizibilă, care reprezintă cca. 26 % din Univers şi mai ales, energia întunecată sau invizibilă, care ar reprezenta cca. 70 % din Univers. Acestea nu au fost descoperite încă, dar au fost puse în evidenţă datorită efectelor gravitaţionale pe care le produc.

Universul local (apropiat) este porțiunea din Univers accesibilã cunoașterii umane. Nu are o limitã precis determinatã, extinzîndu-se odatã cu progresele mijloacelor umane de explorare.

Printr-un numãr foarte mare de observații efectuate în ultimii ani, s-a constatat o anumitã uniformitate a Universului, adicã a faptului cã în orice parte a acestuia spațiul este „populat“ cu galaxii cu o densitate constantã, avînd un grad de expansiune care diferã foarte puțin, la distanțe relativ apropiate fațã de marginile observate pînã în prezent.

Fig. 1. Schema simplificată a Universului. Sursa: Studiul autorului.

1.2. GALAXIA

Galaxia este un sistem stelar, fiind formatã dintr-un numãr imens de stele, de mãrimi și strãluciri foarte variate. Denumirea provine din limba greacã veche unde „gala” înseamnã „lapte”, astfel Galaxia Noastrã a fost numitã în antichitate „Calea Laptelui”, sau „Calea Lactee“. Toate stelele vizibile, roiurile stelare, nebuloasele galactice, împreunã cu materia interstelarã formeazã o galaxie. Prin diverse observații s-a constatat cã existã galaxii simple, duble, triple.

Unii astronomi considerã cã grupurile și roiurile de galaxii din apropierea noastrã formeazã o „supergalaxie“, care este o noțiune destul de controversatã. Galaxia Noastrã este de formã lenticularã cu un nucleu central cu axa mare de 100.000 ani-luminã și axa micã de 16.000 ani-luminã. Soarele se aflã la distanța de 30.000 a.l. fațã de centrul Galaxiei. Aglomerarea stelelor în jurul planului de simetrie al Galaxiei se observã pe cer sub forma „Cãii Lactee”, ca o fîșie de luminã alburie, care înconjoarã cerul, ca un arc de cerc mare, de la nord la sud.

Galaxia Noastrã conține circa 1011 (între 100 și 150 miliarde de stele) și o mare cantitate de materie neorganizatã. Compunerea ei este urmãtoarea: stele stașionare, stele variabile, obiecte nestaționare, sisteme stelare (stele duble, triple, multiple și roiuri de stele).

Materia neorganizatã este alcãtuitã din gaz și praf interstelar care formeazã, în regiunile unde densitatea este mai mare, nebuloase difuze (luminoase) și nebuloase obscure. O altã componentã a Galaxiei o constituie cîmpurile, acestea fiind: cîmpul gravitațional, care guverneazã mișcãrile în Galaxie; cîmpul magnetic, care a generat structura în brațe spirale a Galaxiei; cîmpul radiativ, format de radiația electromagneticã, aceasta contribuie la activizarea norilor cosmici de materie neorganizatã (nebuloasele), din care se formeazã noi stele.

Galaxia noastrã posedã un nucleu central, care are o densitate stelarã foarte mare. Prin metodele radioastronomiei s-a dovedit cã din acest nucleu pornesc brațele spirale, asemãnãtoare cu cele ale altor galaxii vizibile. Brațele spirale se desfãșoarã în planul ecuatorial galactic. Soarele se gãsește în unul dintre aceste brațe spirale.

În figura 2 se observã forma Galaxiei M-31 din constelația Andromeda, care, vãzutã din profil, seamănã cu Calea Lactee.

Galaxia noastrã  este  antrenatã într-o mișcare de rotație în jurul axei polilor galactici. Viteza de rotație variazã cu distanța la centrul Galaxiei, aceasta fiind numitã și rotație diferențialã. Mișcarea de rotație a Galaxiei are urmãtoarele particularitãți:

-Dacã este privitã din direcția Polului Nord Galactic (PNG), aflat în constelația „Pãrul Berenicei”, rotația Galaxiei se desfãșoarã în sens retrograd.

-Viteza unghiularã de rotație se micșoreazã pe mãsura îndepãrtãrii de centrul  Galaxiei. Aceastã mișcare este mai lentã decît dacã rotația stelelor s-ar efectua dupã legile lui Kepler.

-Viteza liniarã de rotație la început crește pe mãsura îndepãrtãrii de centru, apoi la aproximativ distanța la care se aflã Soarele, atinge valoarea maximã de circa 240 km/sec, dupã care scade lent.

-Soarele și stelele din vecinãtatea sa efectueazã o rotație completã în jurul centrului Galaxiei în aproximativ 200 milioane de ani. Acest interval de timp se numește an galactic.

Fig. 2. Galaxia M-31. Sursa: NASA, telescopul spaţial Hubble.

Galaxia noastrã face parte dintr-un grup „local“ de galaxii, alãturi de Galaxia din constelația Andromeda și cea din constelația Triunghiul. Din acest grup mai fac parte alte 15 galaxii pitice, eliptice și neregulate, printre care sînt și cele denumite „Norii lui Magellan“.

În urma observaţiilor şi a măsurătorilor, astronomii au determinat faptul că cele două galaxii, Calea Lactee şi M-31 din Andromeda, se vor ciocni şi va rezulta o nouă super-galaxie.

– VA URMA –


Mangalia News, 01.11.2020. (Curs de Astronomie, în serial).



piese-auto-mangalia.ro



Leave a Reply