Muzeul Callatis din Mangalia este unul dintre cele mai importante muzee din România. Artefactele din expoziția permanentă a muzeului callatian reprezintă mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor omenești din zona Mangaliei, din perioadele: neolitică, greacă, romană şi romano-bizantină.
Printre aceste artefacte se află: diverse elemente arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornişe cu bucranii etc), vase ceramice (amfore, hidrii, kantharos, lekythos), opaiţe, apeducte, statuete de tip Tanagra, vase din sticlă, stele funerare, inscripţii, reprezentări ale unor divinităţi, podoabe, bijuterii, monede, obiecte din metal etc. În faţa muzeului și în parcul arheologic din spatele clădirii muzeului sunt expuse alte elemente arhitectonice.
Însă, cel mai important artefact din muzeu este renumitul papirus antic, unic în România, datat în secolul al IV-lea a.Chr. Papirusul a fost descoperit în anul 1959, într-un mormânt tumular, care a fost conservat în expoziția de bază a muzeului. În contact cu aerul și lumina soarelui, papirusul a început să se degradeze, motiv pentru care Academia Română l-a trimis la Moscova, pentru a fi conservat și restaurat. Timp de jumătate de secol, oamenii de știință din România nu au mai știut absolut nimic despre acest papirus și l-au considerat pierdut. Dar, începând cu anul 2009, noul director al Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, cercetătorul ştiinţific doctor Sorin Marcel Colesniuc, împreună cu doctor Ion Pâslaru, au demarat cercetările pentru regăsirea acestui artefact, deosebit de important pentru istoria Dobrogei.
După doi ani de cercetări, au regăsit papirusul la Institutul „I.E. Grabar” din Moscova, iar în august 2011, cei doi specialiști în istorie și arheologie au plecat la Moscova și au readus, la Mangalia, acest artefact unic, până în prezent, în România. Papirusul este în stare fragmentară, iar pe unele fragmente se pot observa câteva litere scrise cu cerneală de culoare închisă, în greaca veche. Deși au fost realizate fotografii cu raze infraroșii și ultaviolete, nu s-a putut descifra nici măcar un cuvânt. Este posibil ca textul să fie de natură religioasă, în cazul în care defunctul nu a fost un literat. Dar, mai important decât conținutul textului scris pe papirus, este faptul că, în secolul al IV-lea a. Chr., în cetatea Callatis se acorda o atenție deosebită culturii și educației, fapt demonstrat și de alte izvoare istorice, printre care inscripțiile descoperite la Callatis și lucrările unor scriitori antici.
Sursa: AutoritateaNationalaPentruTurism
Mangalia News, 8 februarie 2016.
