”… Du-te la Mangalia, care este Kaaba-Mecca pribegilor și sărmanilor.”
Cu aceste vorbe descria bogăția și mixtul cultural a peste 2000 de ani de istorie ai orașului de pe malul Mării Negre Mangalia, celebrul călător turc Evlia Celebi, în anul 1452 când Dobrogea era sub stăpânirea otomană, iar populația de tătari, turci, bulgari, cerchezi, găgăuzi, greci, evrei, devenise un mozaic aproape unic de confesiuni religioase.
În secolul XVI, prințesa (hatun) Esmahan Sultan, nepoata faimosului Suleiman Magnificul (1520-1566), fiica lui Selim al II-lea (1566-1574) și soția marelui vizir și guvernator general al Rumeliei Sokollu-Mehmed Pașa (1565-1579) s-a retras la Mangalia, iar la 73 de ani, după celebrele vorbe ale lui Evlia Celebi, ea a ridicat în cinstea tatălui său Selim al II-lea, geamia Esmahan Sultan. Se crede că tânăra văduvă, după moartea celor doi, tată și soț, s-a refugiat la Mankalia și a contribuit la ridicarea acestui lăcaș.
Dacă pentru început a fost geamie, mai târziu lăcașul de cult va fi ridicat la rang de moschee și va purta numele prințesei fondatoare, Esmahan Sultan.
Moscheea a fost construita în anul 1525 (1573 după alte surse) sau 931 după calendarul musulman Hadjira, fiind cel mai vechi sau unul dintre cele mai vechi locașe de cult musulman din România. Monumentul istoric și de artă musulmană este construit în stil maur și reprezintă singura construcție medievală de pe teritoriul Mangaliei, oraș de referință al istoriei antice.
Construcția a fost realizată din piatră din zidurile cetății antice Callatis, cioplită pe loc de meșterii pietrari turci. De menționat este faptul că zidăria din blocuri de piatră a fost făcută fără a se folosi vreun liant, ci doar scoabe din metal turnate pe loc în gaurile din piatră. Aceiași tehnologie a fost folosită și la construcția minaretului.
Moscheea Esmahan Sultan are la intrare o galerie prevăzută cu stâlpi de susținere a acoperișului din stejar, împărțit în patru. În interiorul moscheii se află minber-ul (amvonul), pentru predica imamului ți mihrab-ul (altarul), fereastra oarbă sau nișa orientată către Piatra Neagră, de la Kaaba-Mecca. Tavanul cu gobek din marchetărie din lemn este o mare realizare artistică. O notă de originalitate o dă împărțirea printr-o balustradă joasă aflată la intrarea în lăcașul religios a unui spațiu destinat exclusiv femeilor.
Vă invităm să citiți articolul integral AICI. 30 mai 2015.
