Vinul din România e bun, e mândru și e așa de mult că l-a pus pe gânduri și pe Burebista. Haideţi să îl gustăm!
Revista SINTEZA continuă călătoria pe harta vinurilor din România. Am ajuns în Dobrogea, ale cărei vinuri stau pe masa regilor României de zeci de ani şi unde porumbeii au convins o franţuzoaică să lase Champagne pentru 23 August.
Crama-bijou din 23 August
…Teoria a fost aplicată la 60 de kilometri mai încolo, în comuna 23 August, lângă plajele de la Olimp, chiar de o franţuzoaică din Champagne, Anne Marie Rosenberg. „Clos de Colombes”, crama-bijou a franţuzoaicei, se află pe un domeniu de patru hectare de viţă-de-vie, bătută de briza sărată a Mării Negre, care se ghiceşte după hotelurile-brontozaur ale staţiunii.
Vinurile Annei Marie Rosenberg stau la învechit în baricuri de stejar
„Clos” în franceză desemnează un domeniu viticol închis de un gard de piatră, iar „colombes” (porumbei – n.r.) vine de la un porumbel care i-a zburat în apropiere doamnei Anne Marie, când a vizitat prima dată domeniul. „Sunt un pic nebună”, spune, după aproape 15 ani de la acea întâmplare, Anne Marie Rosenberg, într-o limbă română cu accent de Patricia Kaas. Nebunia ei a fost să creadă, în 2001, când a văzut o ruină, că va scoate un vin bun, din pământ şi piatră seacă. Şi – cum se întâmplă cel mai adesea cu astfel de nebuni – a avut dreptate.
Din partea mamei, Anne Marie Rosenberg este a 14-a generaţie a unei familii de viticultori din Champagne. Aflată acum la a doua tinereţe, ea a avut o carieră de specialist în resurse umane şi comunicare, dar a fost şi jurnalist de vin. A urmat un curs internaţional în domeniul vinificării şi a lucrat ca director de cramă în SUA. S-a întors în Franţa unde a deschis un magazin de vin şi a aşteptat ca fiul său să îşi termine şcoala pentru a fi pe propriile-i picioare. Apoi s-a gândit ce ar vrea să facă în a doua parte a vieţii şi, cu prilejul unei vizite în România, a găsit răspunsul. „Bunicul meu din partea tatălui este român, dar până în 2001 nu m-am gândit să vin aici. Nu am avut legături foarte strânse cu familia din România”, povesteşte Anne Marie.
Apoi, în 2001, a vizitat in extenso ţara şi, inevitabil, litoralul. „Eram cazată la hotelul Amfiteatru, din Olimp şi, când microbuzul a făcut stânga de la drumul principal spre hotel, am văzut toată zona asta, cu vie moartă şi o ruină în mijloc. Am simţit atunci ceva aici”, spune antreprenoarea şi arată cu mâna spre ceafă.
Atunci s-a produs declicul. A doua zi a venit cu un taxi să viziteze clădirile părăginite din mijlocul viţei-de-vie şi un porumbel i-a dat târcoale. Un an mai târziu a cumpărat domeniul şi, în 2005, a început renovarea. În 2006 a produs primul vin, din struguri cumpăraţi şi din cei produşi de vechea viţă-de-vie. „A fost primul vin pe care l-am făcut. Fără consultant şi fără oenolog. M-am gândit că nu e rău. L-am pus în vânzare în 2008”, povesteşte Anne Marie Rosenberg.
Aproape din întâmplare, o sticlă a ajuns la revista de specialitate vinul.ro, iar de atunci „Clos de Colombes” a devenit un nume în lumea vinului românesc. Viţa-de-vie veche a fost înlocuită cu una nouă, cu ajutorul fondurilor europene. Clădirile ruinate au devenit acum o cramă modernă, cu pivniţă săpată în stâncă, spaţiu de cazare, terasă şi un restaurant rafinat.
Vă invităm să citiți articolul integral în revistasinteza.ro
Mangalia News, Duminică, 15.03.2015.
