Profitul este cel care face diferența în alegerea unei culturi mai puțin tradiționale, de către agricultorii români care se orientează spre culturi care se pretează mai bine atât zonelor climatice, cât și a posibilităților de valorificare ulterioară. Lavanda, cătina, zmeura, aronia, coacăzele și, mai nou, goji ocupă primele locuri în preferințele românilor.
Cu performanțe departe de a fi egalate, cultura anului 2014 este cultura de cătină. Din cultivarea cătinei, profitul obținut plasează planta pe primul loc în sezonul de anul acesta. Fermierii care au avut inspirația să cultive cătină au obținut un profit de aproximativ 20.000 de euro la hectar.
Cultivarea cătinei. Producția ia drumul Occidentului sub formă de fructe proaspete, congelate sau de ulei.
În județul Arad, găsim cea mai mare cultură de cătină din țară, de 16 hectare. Cultura de cătină a fost înființată în urmă cu 5 ani, ajungând în anul 2014 la o producție record de 24 de tone pe hectar. Deoarece costurile de producție sunt relativ mici, iar prețurile de vânzare sunt mari, cultura de cătină este una dintre cele rentabile culturi pomicole.
Fermierul Alexandru Vulpe este de părere că o astfel de cultură te poate îmbogăți. Ai nevoie de teren și de o investiție inițială de aproximativ de 7.000 de euro, potrivit stirileprotv.ro. De pe 8 hectare se recoltează într-un an bun 192 de tone de cătină, iar câștigul este de 90 de cenți pe kilogram. Așadar, după un sezon, un om gospodar poate să cîștige peste 170.000 de euro.
„Amortizarea poate fi foarte rapidă, asta însemnând că de la prima producție se pot amortiza costurile de înființare”, spune Alexandru Vulpe, potrivit stirileprotv.ro.
Producătorii spun că fructe de cătină pot fi o adevărată mină de aur, mai ales că piețele de desfacere europene sunt tot mai avide. Industria alimentară se află pe un trend de înlocuire a vitaminei C sintetice cu vitamina C din sucul de cătină.
Cătina conține mai multă vitamina C decât citricele și, în plus, este un foarte bun antioxidant. Tocmai de aceea, cătina este des întâlnită în industria farmaceutică și în cea a cosmeticelor. Cei care pot să treacă peste gustul ei acru, consumă cătină atunci când sunt răciți. Un amestec format din două părți de cătină și una de miere, devine un adevărat aliat în lupta cu bolile de sezon, datorită conținutului foarte mare de vitamine.
Anul trecut, România a exportat peste 521 de tone de cătină, în special în Belgia, Germania, Ungaria, Polonia și Bulgaria, însă cererea este mult mai mare decât producția internă.
Tehnologia de cultură a cătinei
Cultura de cătină poate fi înființată și cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultură, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.
Continuarea, AICI. 20.12.2014.
